Un nou sondaj realizat de INSCOP Research și publicat luni arată o fractură profundă între generațiile de alegători din România.
Potrivit datelor, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) domină preferințele electorale ale românilor cu vârste de până la 59 de ani, în timp ce Partidul Social Democrat (PSD) rămâne principala opțiune pentru persoanele de peste 60 de ani.
Pe segmentul tinerilor de 18–29 de ani, 34% ar vota AUR, 16% Partidul SENS, 14% USR, 13% PNL și 9% PSD. Restul opțiunilor sunt împărțite între POT (5%), UDMR (3%), SOS România (3%) și alte partide minore.
SENS, surpriza sondajului în rândul tinerilor
Partidul SENS devine o prezență notabilă în rândul electoratului tânăr, situându-se pe locul al doilea între românii de 18–29 de ani — un rezultat neașteptat pentru o formațiune neparlamentară.
“Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există”, a subliniat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Generațiile mijlocii, tot cu AUR: o “orientare anti-sistem maturizată”
Datele sondajului arată că AUR se menține pe primul loc și în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 59 de ani, cu 50% din intențiile de vot la categoria 30–44 ani și 41% la 45–59 ani.
Remus Ștefureac interpretează acest trend ca semnul unei evoluții ideologice:
„Sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30-44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală”.
El adaugă că se conturează „profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională”.
PSD, preferatul vârstnicilor
În contrast, 38% dintre persoanele peste 60 de ani declară că ar vota PSD, în timp ce 28% ar opta pentru AUR, 15% pentru PNL și 7% pentru USR. Pentru acest segment, stabilitatea și protecția socială par a fi principalele criterii de vot.
“Dacă seniorii privilegiază stabilitatea şi protecţia socială, tinerii manifestă o preferinţă pentru opţiuni radicale şi schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică”, a avertizat Ștefureac.
“Două continente politice distincte”
Directorul INSCOP descrie situația actuală drept o “polarizare accentuată” și o “scindare valorică” între generații:
„Contrastul dintre generaţia 18-29 şi cea 60+ ilustrează două continente politice distincte”.
El mai subliniază că partidele tradiționale nu reușesc să depășească praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor, ceea ce indică „o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competenţa şi autenticitatea elitelor”.
Metodologie
Sondajul INSCOP Research a fost realizat la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice).
Eșantionul a cuprins 3.000 de respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
