Reprezentanții industriei susțin că, fără o scădere a taxelor pe muncă, măsura va adânci presiunea fiscală asupra mediului privat
Creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2026 nu ar aduce beneficii reale angajaților, ci doar bugetului de stat, avertizează Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Reprezentanții industriei susțin că, fără o scădere a taxelor pe muncă, măsura va adânci presiunea fiscală asupra mediului privat, deja afectat de valul de majorări din acest an, scrie Termene.ro.
Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, spune că adevărata soluție pentru creșterea veniturilor angajaților ar fi reducerea poverii fiscale, nu o ajustare artificială a salariului minim. „Mărirea anunțată nu este pentru oameni, ci pentru buget. Statul strânge mai mult, noi plătim mai mult, iar angajatul rămâne cu aproape aceeași sumă”, afirmă acesta.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a admis recent că, odată cu majorarea salariului minim brut, vor crește și încasările la bugetul public. Totuși, el susține că impactul asupra cheltuielilor statului va fi „nesemnificativ”, iar veniturile populației vor crește. Oficialul a mai sugerat că o eventuală scădere a impozitării, ar putea fi luată în calcul pentru a echilibra efectele deciziei.
Majorarea salariului minim, care ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2026, este parte din angajamentele României față de Comisia Europeană. O amânare a acesteia ar putea atrage declanșarea unei proceduri de infringement. Sindicatele cer o creștere cu 300 de lei, până la 4.350 lei, în timp ce patronatele preferă o ajustare minimă, între 4.319 și 4.778 lei, potrivit calculelor prezentate la Consiliul Național Tripartit.
Între timp, mediul privat resimte deja efectele fiscalității ridicate. COTAR semnalează că anul 2025 a adus o avalanșă de costuri: creșterea TVA, majorarea accizelor la carburanți, scumpirea energiei și dublarea tarifelor pentru rovinietă. În transporturi, unde peste 40.000 de companii asigură circa 5% din PIB și 350.000 de locuri de muncă, profitabilitatea a devenit tot mai fragilă.
„Sectorul nostru a fost lovit din toate direcțiile. Nu am concediat masiv, dar nici nu mai putem vorbi despre extindere. Multe firme supraviețuiesc de la o lună la alta”, spune Ștefănescu.
Creșterea prețurilor la carburanți apasă cel mai mult asupra operatorilor. O companie cu zece camioane suportă costuri suplimentare de peste 100.000 de lei anual, iar una cu 50 de vehicule ajunge la jumătate de milion de lei în plus, doar din scumpiri la motorină. În paralel, tarifele la rovinietă și taxele de drum au crescut și ele semnificativ.
Transportatorii avertizează că, dacă noile costuri nu pot fi transferate în prețurile de transport, o parte dintre firme vor reduce activitatea. „Toate aceste măsuri pun presiune pe cash-flow-ul companiilor și afectează lanțul economic. Nu putem susține la nesfârșit taxe mai mari și venituri constante”, subliniază reprezentanții COTAR.
În ciuda tensiunilor, Guvernul pare hotărât să mențină planul de creștere a salariului minim. Ministrul Muncii afirmă că măsura va „consolida veniturile populației”, însă patronatele și transportatorii o privesc ca pe o nouă manevră fiscală, prin care statul își acoperă lipsa de fonduri.
„Nu e o politică socială, e o soluție de avarie pentru buget”, concluzionează Vasile Ștefănescu. „Când statul nu are bani, majorează salariul minim. Doar că, de fiecare dată, tot el e singurul care câștigă.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
