Alegerile pentru cele 450 de mandate ale Dumei de Stat reprezintă al doilea scrutin național organizat în Rusia de la prezidențialele din 2024, câștigate de Vladimir Putin
Rușii sunt chemați la urne în perioada 18-20 septembrie pentru alegerile legislative, primul scrutin parlamentar organizat de la declanșarea invaziei din Ucraina, în februarie 2022. Potrivit AFP, votul se desfășoară într-un context în care principalele formațiuni de opoziție față de Vladimir Putin nu participă la cursă, iar Kremlinul urmărește să obțină o prezență ridicată și să transmită un mesaj de susținere pentru puterea de la Moscova.
Alegerile pentru cele 450 de mandate ale Dumei de Stat reprezintă al doilea scrutin național organizat în Rusia de la prezidențialele din 2024, câștigate de Vladimir Putin. Procesul electoral se va desfășura inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
Scrutinul are loc într-o perioadă în care războiul continuă să afecteze economia și viața de zi cu zi a populației. AFP relatează că, pentru o parte dintre ruși, stagnarea economică și intensificarea atacurilor ucrainene asupra teritoriului rus alimentează nemulțumirea. În același timp, există temeri privind o eventuală nouă mobilizare militară după alegeri.
Criticile la adresa războiului sunt sever restricționate în Rusia, iar principalii adversari politici ai lui Putin se află în închisoare, în exil sau au murit. Printre aceștia s-a numărat Aleksei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului, care a murit într-o închisoare rusă în 2024.
În cursa electorală națională au fost admise formațiuni care susțin puterea de la Moscova și politica sa privind războiul: Rusia Unită, Partidul Comunist, O Rusie Justă, LDPR și Oameni Noi. Partidul Iabloko, care a criticat războiul și a cerut încetarea luptelor, nu participă la scrutinul național.
„Este un scrutin fără opțiuni”, a declarat pentru AFP Evdokia, o tânără de 18 ani din Moscova. Ea intenționa să voteze pentru Iabloko, însă, după excluderea formațiunii, spune că va opta pentru Oameni Noi.
Sistemul electoral presupune împărțirea celor 450 de mandate ale Dumei în două categorii. Jumătate dintre deputați sunt aleși prin vot pe liste de partid, la nivel național, iar cealaltă jumătate prin circumscripții uninominale. Politologul rus Nikolai Petrov, aflat în exil, consideră că, dincolo de rezultatul anticipat, scrutinul are pentru Kremlin o funcție politică importantă. El spune pentru AFP că alegerile trebuie să demonstreze gradul de loialitate al populației și să transmită elitelor mesajul că Putin beneficiază în continuare de susținere.
Un diplomat european citat de AFP descrie alegerile drept un exercițiu electoral puternic controlat, dar subliniază că autoritățile ruse acordă importanță prezenței la vot. În acest sens, campania pentru participare este vizibilă mai ales prin mesajele oficiale care îi îndeamnă pe cetățeni să meargă la urne, printre sloganurile folosite numărându-se „Vocea ta este puterea Rusiei”.
Alegerile legislative au reprezentat și în trecut un punct sensibil pentru regimul de la Moscova. În 2011, acuzațiile privind fraude electorale și revenirea lui Putin la Kremlin au contribuit la declanșarea unor proteste de amploare, considerate cele mai importante manifestații din Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice.
Mobilizarea, una dintre marile teme de după alegeri
Rezultatul scrutinului este urmărit și prin prisma reacției populației la războiul din Ucraina. Potrivit AFP, atacurile ucrainene asupra teritoriului rus s-au intensificat în ultimele luni, provocând inclusiv perturbări ale aprovizionării cu combustibil, pagube materiale și victime.
În acest context au reapărut speculațiile privind o eventuală mobilizare militară. Vladimir Putin a negat că autoritățile de la Moscova ar pregăti o nouă mobilizare similară celei din 2022, când au fost chemați sub arme aproximativ 300.000 de rezerviști. Criticii Kremlinului, autoritățile de la Kiev și unele guverne occidentale au susținut însă că o asemenea măsură ar putea fi luată după alegeri.
Tatiana Stanovaia, analistă rusă la Carnegie Russia Eurasia, consideră puțin probabil un nou val de mobilizare. Ea argumentează că autoritățile au depus eforturi considerabile pentru a-i asigura pe ruși că o asemenea măsură nu este pregătită.
În opinia sa, rezultatul alegerilor îi va permite mai degrabă lui Vladimir Putin să invoce o nouă confirmare a legitimității sale politice și a direcției urmate de Rusia în războiul din Ucraina.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
