Sursele regenerabile variabile, dependente de condițiile climatice, au evoluat inegal, soarele a susținut producția, în timp ce apa și vântul au adus minusuri
România a înregistrat, în perioada ianuarie – iulie 2025, o creștere puternică a importurilor de energie electrică, care au urcat cu 54,1% față de anul trecut, atingând 11.121 milioane kWh. În același interval, exporturile au avansat și ele, dar într-un ritm mai moderat, de 23,8%, ajungând la 8.105 milioane kWh, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Pe partea de consum, gospodăriile au folosit mai multă energie, 7.027 milioane kWh, adică un plus de 3,9% față de perioada similară a anului trecut. În schimb, iluminatul public a fost redus, scăzând cu 7%, până la 230,4 milioane kWh. În total, consumul final de energie electrică a ajuns la 29.366 milioane kWh, aproape la același nivel ca în 2024, cu o ușoară creștere de 0,1%.
Datele INS arată și schimbări importante în structura de producție. Centralele pe bază de combustibili fosili au generat 9.572 milioane kWh, în scădere cu 3,5%. Hidrocentralele au avut o diminuare semnificativă, de 26%, producția coborând la 7.208 milioane kWh. Centralele eoliene au consemnat și ele o reducere, cu 359 milioane kWh, până la 3.398 milioane kWh.
În oglindă, energia nucleară a urcat ușor, cu 0,7%, la 6.105 milioane kWh, iar cea solară a înregistrat un salt remarcabil: 2.929 milioane kWh, adică o creștere de peste 800 milioane kWh față de anul precedent. Aceste rezultate arată că sursele regenerabile variabile, dependente de condițiile climatice, au evoluat inegal, soarele a susținut producția, în timp ce apa și vântul au adus minusuri.
La nivel de resurse, România a dispus de 40.335 milioane kWh energie electrică, în creștere cu 1.511 milioane kWh, comparativ cu primele șapte luni din 2024. În ansamblu, resursele de energie primară au ajuns la 19,29 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 3,8%. Totuși, producția internă s-a diminuat cu 4%, până la 9,54 milioane tep, ceea ce a accentuat dependența de importuri, care au crescut cu 13%, până la 9,74 milioane tep.
Consumul tehnologic din rețele și stații a fost de 2.863 milioane kWh, în scădere ușoară față de anul trecut. INS subliniază că ponderea tot mai mare a importurilor, coroborată cu fluctuațiile producției interne, reflectă presiunea asupra sistemului energetic național și vulnerabilitatea în fața condițiilor externe.
În cifre:
- – Import energie electrică: +54,1%
- – Export energie electrică: +23,8%
- – Consum populație: +3,9%
- – Iluminat public: –7%
- – Producție hidro: –26%
- – Producție solară: +803,5 milioane kWh
România rămâne astfel prinsă între creșterea consumului intern și dependența în creștere de energia adusă din afara granițelor, în ciuda eforturilor de diversificare a surselor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
