Un brand nu înseamnă doar un logo cusut pe o haină, ci o întreagă infrastructură economică formată din angajați, furnizori, taxe plătite și investiții.
O imagine care pare aproape banală în România: o geantă cu sigla unui brand celebru, un parfum „de lux” cumpărat la un preț imposibil de mic, o pereche de pantofi care seamănă perfect cu un model văzut pe internet. Pentru mulți consumatori, tentația este simplă: „arată la fel, costă de zece ori mai puțin”. Dar în spatele acestei alegeri, aparent nevinovate, există o industrie paralelă, care produce pierderi economice, finanțează rețele obscure și erodează ideea de valoare reală.
Creșterea cu peste 28% a infracțiunilor privind drepturile de proprietate intelectuală în primul semestru din 2026 este nu doar o statistică de frontieră, ci un semnal despre amploarea unei piețe care s-a adaptat vremurilor moderne. Contrafacerea nu mai înseamnă doar câteva produse ascunse într-un portbagaj. Vorbim despre rețele organizate, transporturi internaționale, depozite, platforme online și mecanisme comerciale care exploatează dorința oamenilor de a cumpăra produse asociate cu statutul.
Cele peste 128.000 de articole vestimentare, miile de perechi de încălțăminte, cosmeticele și parfumurile confiscate arată dimensiunea fenomenului. Iar cifrele surprind doar ceea ce este descoperit. Cantitatea reală care ajunge pe piață este, cel mai probabil, mult mai mare. Problema contrafacerii este că lovește în mai multe direcții simultan. În primul rând, afectează companiile care investesc ani de zile în cercetare, design, marketing și calitate. Când un produs fals este vândut, nu este furată doar imaginea unei companii, ci o parte din munca din spatele acelei imagini.
În al doilea rând, consumatorul nu este întotdeauna câștigătorul. Un parfum contrafăcut nu este doar o copie mai ieftină, ci poate fi un produs fără controale de calitate, cu ingrediente necunoscute și riscuri reale pentru sănătate. O pereche de încălțăminte falsă poate însemna materiale slabe, iar o jucărie contrafăcută poate ascunde pericole pentru copii.
De ce există această piață? Pentru că există cerere. Contrafacerea prosperă acolo unde dorința de a afișa un simbol al succesului este mai puternică, decât interesul pentru autenticitate. Uneori, oamenii nu cumpără un produs, ci povestea pe care acel produs o transmite. Iar falsul vinde exact această iluzie.
Capturile realizate de Poliția de Frontieră, inclusiv cele din zona Giurgiu, arată că frontierele rămân un punct esențial de luptă împotriva acestui fenomen. Dar combaterea falsurilor nu poate fi doar o problemă de control și sancțiuni. Este nevoie și de educația consumatorului. Atât timp cât există cumpărători dispuși să accepte „un brand de lux la preț de nimic”, rețelele vor găsi metode să alimenteze piața.
În final, contrafacerea spune ceva și despre societatea în care trăim: suntem într-o epocă în care imaginea poate ajunge să conteze mai mult decât realitatea. Iar lupta împotriva produselor false nu este doar despre mărci și bani, ci despre o întrebare mai profundă: cât de mult mai valorizăm autenticitatea într-o lume în care aparența a devenit, uneori, o monedă mai puternică decât valoarea reală.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
