Pe fondul schimbărilor imprevizibile din politica comercială a Statelor Unite și a reacțiilor adoptate de alte economii majore, vulnerabilitățile României s-au accentuat
Potrivit celui mai recent Raport asupra stabilității financiare, publicat de Banca Națională a României, în luna iunie, contextul internațional tensionat, suprapus peste slăbiciuni interne, precum dezechilibrele macroeconomice și deteriorarea calității creditării, creează un mediu volatil, care poate afecta negativ stabilitatea economică a țării.
Patru riscuri majore la orizont
BNR identifică patru riscuri sistemice. Două dintre acestea sunt clasificate ca fiind de nivel sever: incertitudinile globale, alimentate de multiple conflicte geopolitice și deteriorarea accelerată a echilibrelor economice interne. Alte două riscuri, de intensitate moderată, vizează nerambursarea creditelor din partea sectorului neguvernamental și pericolele asociate securității cibernetice, într-un context de digitalizare accelerată.
În privința piețelor externe, raportul avertizează asupra riscului unor corecții bruște, în special pe segmentul acțiunilor și obligațiunilor corporative.
Creștere economică modestă și dezechilibre fiscale
Pe plan intern, România se confruntă cu o încetinire severă a creșterii economice. În 2024, PIB-ul a avansat cu doar 0,8%, cea mai slabă performanță din ultimii zece ani, cu excepția anului pandemic. În primul trimestru al lui 2025, economia a crescut cu doar 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, semn că redresarea este lentă și fragilă.
În același timp, deficitele bugetare și de cont curent s-au adâncit. Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din UE, depășind cu mult deficitul Poloniei, de 6,6%. Implementarea întârziată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a blocat accesarea unor fonduri esențiale, afectând investițiile publice planificate. În lipsa unei consolidări fiscale ferme, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% pentru 2025 rămâne incertă.
Creditare sub presiune, populație mai rezistentă decât firmele
Un alt punct vulnerabil evidențiat de raport este calitatea în scădere a creditelor acordate companiilor, în special a celor garantate de stat și acordate IMM. Deși populația beneficiază încă de o rezervă financiară netă, suficientă pentru a face față unui eventual șoc, sănătatea financiară a firmelor s-a deteriorat, ceea ce poate genera probleme de rambursare și un efect de contagiune în sistemul bancar.
Securitatea cibernetică: un risc în creștere
Într-un mediu internațional fragmentat, în care digitalizarea este tot mai profundă, riscurile cibernetice devin tot mai importante. BNR atrage atenția asupra creșterii incidenței atacurilor de tip DDoS, phishing și inginerie socială (precum smishing și vishing), care afectează, în special, instituțiile de credit și consumatorii individuali. Instituția subliniază că este necesară o mai bună conștientizare a populației în fața amenințărilor informatice și atrage atenția asupra tentativelor de fraudă comise în numele BNR, cum ar fi solicitarea de date bancare sau personale, practici pe care banca centrală nu le utilizează.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
