Un studiu realizat cu peste 2.100 de salariați din sectorul public arată că majoritatea nu crede că reorganizările anunțate vor aduce o evaluare reală a performanței, iar restructurările efective sunt rare
Potrivit cercetării realizate de Centrul de Formare APSAP, citată de Hotnews, 82% dintre respondenți nu consideră că România va avea o reformă autentică, bazată pe criterii de competență și rezultate. În schimb, aproape șapte din zece angajați publici percep măsurile anunțate drept simple reduceri de cheltuieli, fără o selecție clară între angajații performanți și cei care nu își îndeplinesc eficient atribuțiile. Doar 9,3% dintre participanții la studiu văd reforma ca pe o transformare reală a administrației, orientată spre eficiență și profesionalizare.
Peste o treime dintre respondenți spun că în instituția lor nu a avut loc nici o reducere de personal, iar acolo unde au existat schimbări, acestea au vizat în special eliminarea unor posturi vacante sau plecări naturale prin pensionare. Concedieri reale ale unor persoane aflate efectiv în activitate au fost observate de doar 3% dintre participanți.
Administrația digitală rămâne captivă hârtiei
Deși digitalizarea este una dintre principalele promisiuni ale reformei statului, realitatea din instituții este diferită. Aproape 9 din 10 angajați publici spun că folosesc în continuare dosarul cu șină și semnătura olografă pentru documente care există deja în format electronic.
Mai exact, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că această practică este încă folosită constant, iar alți 40% spun că apare frecvent, dar nu pentru toate documentele. Doar 4% lucrează exclusiv digital. Pentru aproape 60% dintre angajații chestionați, digitalizarea a însemnat adesea o dublare a muncii: aceleași informații sunt introduse atât în sisteme informatice, cât și pe documente fizice.
Studiul arată însă și o imagine mai nuanțată: peste jumătate dintre angajații publici consideră că administrația s-a îmbunătățit față de acum cinci ani, iar o parte importantă simte că activitatea lor are un impact asupra societății.
Datele conturează imaginea unui sistem în care schimbarea este percepută mai degrabă ca o ajustare contabilă, decât ca o transformare managerială. Reducerea unor posturi neocupate, reorganizarea structurilor și investițiile în tehnologie nu sunt suficiente, dacă nu sunt însoțite de criterii clare de performanță și de eliminarea procedurilor inutile.
Studiul a fost realizat în perioada februarie–iunie 2026, pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public, proveniți din administrația centrală și locală, sănătate, educație, instituții autonome, companii de stat, ordine publică și apărare. Rezultatele reflectă percepția angajaților participanți și nu reprezintă un sondaj sociologic național asupra întregului aparat bugetar.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
