Rezistența bacteriilor la antibiotice devine o amenințare tot mai mare pentru sănătatea copiilor din întreaga lume, iar infecții considerate până nu demult ușor de tratat răspund din ce în ce mai slab la medicamentele disponibile. Concluzia aparține unui amplu studiu internațional publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA), care avertizează că fenomenul se va agrava în următorul deceniu, notează The Guardian.
Cercetarea, coordonată de Murdoch Children’s Research Institute (MCRI) și realizată în colaborare cu Universitatea din Sydney, a analizat 106.581 de probe provenite de la copii și adolescenți cu vârste de până la 18 ani din 82 de țări.
Rezultatele arată că rezistența la antibiotice a crescut în toate regiunile lumii între 2004 și 2022, afectând inclusiv infecții comune, precum cele urinare, și nu doar bolile grave.
Potrivit autorilor, cei mai vulnerabili sunt nou-născuții, copiii internați în secțiile de terapie intensivă și cei care trăiesc în state cu sisteme medicale mai puțin dezvoltate.
Printre bacteriile care ridică cele mai mari probleme se numără Acinetobacter baumannii, responsabilă de numeroase cazuri severe de pneumonie și septicemie, dar și Klebsiella, o cauză frecventă a infecțiilor urinare și a unor abcese hepatice. Studiul arată că bacteria Klebsiella a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale rezistenței la antibiotice, în special în Asia de Sud-Est, Europa de Est și regiunea Pacificului de Vest.
Pe baza unor modele statistice, cercetătorii estimează că până în 2035 rezistența la antibioticele de ultimă linie ar putea ajunge la 82% în cazul infecțiilor cu Acinetobacter baumannii și la 35% pentru cele provocate de Klebsiella.
Specialiștii atrag atenția că fenomenul nu mai este limitat la infecțiile severe.
„Observăm rezistență la antibiotice inclusiv în cazul unor infecții simple, necomplicate, cum sunt infecțiile urinare la copii”, a explicat profesorul asociat Penelope Bryant, unul dintre autorii studiului.
Potrivit cercetătorilor, copiii au fost mult timp insuficient reprezentați în programele internaționale de monitorizare a rezistenței la antibiotice, ceea ce a dus la lipsa unor tratamente adaptate vârstei și a unor recomandări clare privind dozajul.
Autorii susțin că această situație este influențată și de numărul redus al studiilor clinice dedicate copiilor, precum și de interesul mai scăzut al industriei farmaceutice pentru dezvoltarea unor medicamente pediatrice.
Experții subliniază că folosirea excesivă sau incorectă a antibioticelor contribuie la apariția bacteriilor rezistente. În țările cu venituri reduse, problema este amplificată de accesul necontrolat la antibiotice și de condițiile precare de igienă, în timp ce în statele dezvoltate utilizarea excesivă a acestor medicamente în agricultură, medicina veterinară și sistemele de sănătate accelerează fenomenul.
Pentru a sprijini monitorizarea situației, echipa de cercetare a lansat platforma AMR in Kids, care oferă estimări privind evoluția rezistenței la antibiotice până în 2035, în funcție de țară, bacterie și tipul de tratament. Cercetătorii speră că instrumentul va ajuta medicii și autoritățile sanitare să identifice mai rapid amenințările emergente și să planifice strategii mai eficiente de combatere a rezistenței antimicrobiene.
Specialiștii avertizează că, fără măsuri de monitorizare și utilizare responsabilă a antibioticelor, infecții considerate astăzi banale ar putea deveni din nou o cauză importantă de îmbolnăvire și deces în rândul copiilor din întreaga lume.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
