Salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă de la aderarea la Uniunea Europeană, iar ritmul s-a accelerat considerabil în ultimii opt ani
În termeni nominali, salariul mediu net lunar a crescut de peste trei ori: de la 312 euro în 2007 la 1.045 de euro în 2024. În ciuda acestor cifre încurajatoare, o parte consistentă a populației nu simte această prosperitate, scrie profit.ro.
Potrivit analiștilor Romanian Economic Monitor, un proiect al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, inflația a redus din puterea de cumpărare, însă și după ajustare, creșterea rămâne semnificativă, peste 122% în termeni reali. România a depășit deja câteva state din regiune, din punctul de vedere al veniturilor salariale. Totuși, percepția publică e influențată de un fenomen care persistă în fundal: inegalitatea.
Analiza evidențiază faptul că, dacă doar anumite categorii beneficiază de majorările salariale, impactul general asupra calității vieții este perceput inegal. În unele zone ale țării, veniturile continuă să fie cu mult sub media națională, iar decalajele generează tensiuni sociale, care pot afecta chiar și dezvoltarea economică pe termen lung.
Un studiu recent evidențiază existența a „trei Românii”: Capitala, unde salariile sunt cele mai mari, județele cu motoare economice puternice, precum Cluj, Timiș și Brașov și restul țării, unde veniturile medii sunt considerabil mai mici. Deși datele arată o ușoară reducere a inegalităților, ponderea salariaților cu venituri sub medie a scăzut de la 71% în 2007 la 67% în 2023, progresul este lent.
Diferențele dintre extremele societății rămân mari. În 2024, cei mai bine plătiți români câștigau de 4,6 ori mai mult, decât cei cu cele mai mici venituri, deși în 2007 raportul era dublu, de 8,1. Analiza include nu doar salariile, ci și pensiile, ajutoarele sociale și veniturile din investiții, toate raportate la nivel de adult echivalent.
Datele privind veniturile mediane (valoarea care împarte populația în două segmente egale) arată și ele un salt notabil: de la 134 euro în 2007, la 653 euro în 2024, aproape o creștere de cinci ori. Evoluția a fost deosebit de accentuată, începând cu 2016, fiind impulsionată de creșterea salariului minim și de măsurile de ajustare a pensiilor.
România se află acum, din perspectiva inegalității veniturilor, în jumătatea „mai echilibrată” a clasamentului UE, la același nivel cu Franța și înaintea unor state precum Bulgaria, Lituania sau Letonia. În 2015, România era țara cu cele mai mari inegalități din blocul comunitar. Această transformare rapidă din ultimii ani este un semnal pozitiv, dar unul fragil, avertizează cercetătorii. Dacă ritmul nu se menține, decalajele riscă să reapară, iar progresul social ar putea fi compromis.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
