Procurorii semnalează o schimbare de paradigmă: importurile de droguri și substanțe psihoactive noi se fac frecvent prin rute comerciale legale
România nu mai este doar o verigă pe harta traficului internațional de droguri, ci devine tot mai clar o piață de consum conectată direct la rețelele europene de distribuție, arată raportul de activitate pe 2025 al DIICOT. Procurorii semnalează o schimbare de paradigmă: importurile de droguri și substanțe psihoactive noi se fac frecvent prin rute comerciale legale, folosind servicii de curierat internațional sau intermediari care exploatează libera circulație din spațiul comunitar.
Potrivit instituției, marile orașe ale țării au devenit noduri de consum, iar aprovizionarea are un pronunțat caracter transnațional. În 2025, numeroși traficanți au fost trimiși în judecată pentru introducerea de droguri din Europa de Vest, în special din Olanda și Spania, prin colete aparent obișnuite. Modelul indică o mutație a fenomenului: de la clandestinitate pură la utilizarea infrastructurii economice legale pentru mascarea livrărilor.
Rețele fragmentate și recrutare în jurul campusurilor
La nivel intern, distribuția s-a fragmentat. Dacă în trecut dominau organizațiile ierarhizate, astăzi coexistă grupări structurate cu micro-rețele locale, alcătuite din câțiva indivizi care livrează direct către consumatori, mai ales în orașele universitare. Procurorii remarcă inclusiv scăderea vârstei consumatorilor, elevi de liceu ajungând să cumpere droguri sau substanțe psihoactive noi.
În acest context, în municipiul București a fost încheiat un parteneriat cu Inspectoratul Școlar, prin care procurori specializați participă la întâlniri cu elevii pentru a explica riscurile legale și medicale ale consumului și traficului. Structurile criminale sunt frecvent întâlnite în zone dens populate, cu vulnerabilități socio-economice sau cu viață nocturnă intensă, iar rețelele familiale implicate în distribuție ilustrează caracterul descentralizat și adaptabil al fenomenului.
Diversificare și risc sanitar în creștere
Deși canabisul rămâne cel mai răspândit drog, anul 2025 aduce o creștere a drogurilor de mare risc și, mai ales, a noilor substanțe psihoactive. Sunt semnalate combinații vândute drept cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieții de noapte și evenimentelor urbane. Tendința se aliniază evoluțiilor europene, unde produsele noi, mai profitabile și adesea mai periculoase, câștigă teren.
Din perspectivă sociologică, fenomenul afectează în special tinerii și persoanele cu venituri instabile sau expuse excluziunii sociale, transformând traficul de droguri într-o problemă care depășește sfera penală și intră în zona sănătății publice și a politicilor sociale.
Reprimarea, insuficientă în fața noii criminalități
DIICOT subliniază că abordarea strict represivă nu mai este suficientă. Deși necesară, sancțiunea penală nu poate reduce structural cererea, într-un context marcat de transnaționalizare, digitalizare și flexibilitate organizațională. Instituția pledează pentru o strategie coerentă, care să trateze fenomenul simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică.
Piață globală în expansiune, Est emergent
La nivel global, piața drogurilor continuă să se extindă, potrivit World Drug Report 2025, care estimează că peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an. În Europa, tabloul este unul fragmentat: Vestul este suprasaturat de cocaină și MDMA, cu capturi record de peste 120 de tone în Belgia și 60 de tone în Olanda, în timp ce Estul înregistrează o creștere lentă, dar constantă a consumului.
În România, Polonia și Bulgaria, tinerii sunt tot mai expuși la substanțe psihoactive noi, distribuite inclusiv prin canale digitale și ambalate în forme înșelătoare, ca produse aparent legale.
În 2025, autoritățile române au capturat peste 3,1 tone de droguri, dintre care peste o tonă droguri de mare risc și aproximativ două tone droguri de risc, majoritar canabis, alături de zeci de mii de comprimate, doze de LSD și culturi de canabis.
Concluzia raportului este clară: traficul de droguri rămâne una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată urbană, iar marile orașe din România devin un studiu de caz pentru modul în care piețele ilegale se adaptează globalizării, digitalizării și schimbărilor socio-economice.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
