În centrul disputei se află introducerea unei garanții financiare substanțiale pentru agențiile de plasare a forței de muncă din afara Uniunii Europene
Proiectul de ordonanță de urgență privind angajarea lucrătorilor străini non-UE a generat tensiuni puternice între Guvern și mediul de afaceri, în urma dezbaterilor publice organizate la Palatul Victoria, la sfârșitul săptămânii, notează termene.ro. În centrul disputei se află introducerea unei garanții financiare substanțiale pentru agențiile de plasare a forței de muncă din afara Uniunii Europene, măsură pe care patronatele o consideră excesivă și cu efecte grave asupra pieței.
Potrivit formei actuale a proiectului, agențiile ar urma să depună un depozit de 200.000 de euro la Trezorerie pentru intermedierea a până la 1.000 de lucrători străini, suma urmând să crească cu câte 100.000 de euro pentru fiecare mie suplimentară. Ministerul Muncii justifică această cerință prin necesitatea acoperirii eventualelor costuri de repatriere, în situațiile în care dreptul de ședere al lucrătorilor este revocat sau încetează.
Reprezentanții firmelor de recrutare și ai IMM-urilor avertizează însă că o astfel de garanție ar putea elimina din piață majoritatea jucătorilor mici și medii, favorizând apariția unui monopol. „Este o barieră financiară uriașă, care va restrânge accesul la activitatea de recrutare doar pentru agențiile cu capital foarte mare”, susțin participanții la consultări.
Avocați specializați în dreptul muncii atrag atenția că impactul nu se va limita la agenții, ci va fi resimțit direct de companiile românești, în special de IMM-uri, care depind de forța de muncă din afara UE. Costurile suplimentare riscă să se transfere către angajatori, făcând muncitorii migranți inaccesibili pentru multe firme. Există, de asemenea, temeri legate de efectele indirecte asupra lucrătorilor străini, în condițiile în care angajatorii ar putea deveni mai restrictivi, pentru a evita pierderea garanției. În paralel, mediul de afaceri avertizează că aplicarea rapidă a noilor reguli ar putea bloca pentru luni de zile recrutările, cu riscul pierderii contractelor aflate deja în derulare.
Patronatele propun alternative, precum scrisori de garanție bancară, asigurări profesionale sau un fond comun de garantare, care ar putea oferi statului siguranță, fără a sufoca piața. Deocamdată, autoritățile au anunțat doar că analizează propunerile, fără a transmite că vor lua în calcul o modificare clară a proiectului.
În contextul în care România a redus contingentul de lucrători străini pentru 2026 la 90.000 de persoane, mediul de afaceri avertizează că reguli prea dure ar putea împinge recrutarea spre alte state UE, precum Polonia sau Ungaria, cu pierderi economice directe pentru piața românească.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
