Decizia este așteptată într-un moment în care RN conduce în majoritatea sondajelor de opinie
Marine Le Pen se află în fața unuia dintre cele mai importante momente ale carierei sale politice. Curtea de Apel din Paris urmează să decidă marți dacă lidera formațiunii de extremă dreaptă Rassemblement National (RN) își va putea continua drumul spre alegerile prezidențiale din 2027 sau dacă va fi exclusă din competiție, deschizând calea ascensiunii lui Jordan Bardella, relatează Reuters.
Decizia este așteptată într-un moment în care RN conduce în majoritatea sondajelor de opinie, iar incertitudinea nu privește doar viitorul lui Le Pen, ci și identitatea candidatului extremei drepte pentru Palatul Élysée.
Marine Le Pen, în vârstă de 57 de ani, și-a anunțat deja intenția de a candida pentru a patra oară la președinția Franței, după eșecurile din 2012, 2017 și 2022. Totuși, condamnarea pronunțată în primă instanță în dosarul privind utilizarea fondurilor Parlamentului European îi poate bloca definitiv această ambiție. Lidera RN a declarat înaintea verdictului că nu se teme de hotărârea instanței și că va continua să își promoveze ideile, indiferent de rezultat.
În interiorul partidului, decizia este privită ca un moment de cotitură. Dacă Le Pen va fi împiedicată să candideze, președintele RN, Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, este favorit să preia candidatura la alegerile prezidențiale. Conducerea formațiunii susține însă că, indiferent de verdict, cei doi vor continua să facă echipă în campaniile electorale, iar partidul și-a pregătit deja mai multe scenarii pentru ziua anunțării hotărârii.
Procesul are la bază acuzațiile potrivit cărora Marine Le Pen și alți membri ai fostului Front Național ar fi folosit fonduri europene destinate plății asistenților europarlamentari pentru a remunera persoane care desfășurau, în realitate, activități politice în beneficiul partidului. Ancheta, declanșată după dezvăluiri apărute în presa franceză și desfășurată timp de șapte ani, s-a încheiat cu trimiterea în judecată a peste 20 de persoane.
În martie 2025, Tribunalul din Paris a decis că Marine Le Pen s-a aflat în centrul unui sistem prin care ar fi fost deturnate peste patru milioane de euro din fonduri europene. Instanța a condamnat-o la patru ani de închisoare – dintre care doi cu suspendare și doi ce urmau să fie executați la domiciliu sub supraveghere electronică –, la plata unei amenzi de 100.000 de euro și la cinci ani de interdicție de a ocupa funcții publice, măsură aplicabilă imediat. Totodată, partidul Rassemblement National a fost sancționat cu o amendă de două milioane de euro.
Le Pen a contestat verdictul, susținând că fondurile au fost utilizate legal și calificând procesul drept unul cu motivații politice. În apel, însă, discursul său a devenit mai rezervat, insistând că nu a avut intenția de a încălca legea, fără a renunța la contestarea acuzațiilor.
Verdictul Curții de Apel poate produce mai multe efecte. O achitare sau o reducere semnificativă a pedepsei i-ar permite lui Marine Le Pen să rămână în cursa prezidențială din 2027. În schimb, menținerea interdicției de cinci ani ar elimina-o din competiție și l-ar transforma pe Jordan Bardella în principalul candidat al extremei drepte.
Sondajele arată că ambele variante sunt favorabile electoral pentru RN. Unele cercetări sociologice îl plasează deja pe Bardella înaintea tuturor contracandidaților în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce altele indică faptul că Marine Le Pen continuă să fie figura cu cea mai mare influență în rândul electoratului formațiunii.
Ascensiunea rapidă a lui Bardella nu este lipsită de controverse. Tânărul lider promovează o linie economică mai liberală decât cea a lui Le Pen și încearcă să atragă electoratul moderat și mediul de afaceri, strategie care a generat dezbateri în interiorul partidului. Chiar dacă Jordan Bardella ar deveni candidatul RN, apropiații formațiunii susțin că Marine Le Pen ar continua să joace un rol esențial în strategia politică a partidului, fiind considerată în continuare personalitatea care a transformat formațiunea dintr-o mișcare marginală într-una dintre cele mai puternice forțe politice din Franța.
Verdictul de marți este astfel așteptat nu doar ca o decizie juridică, ci și ca un moment care poate redesena competiția pentru alegerile prezidențiale franceze din 2027.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
