La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut România la nivelul „investment grade”, evitând, pentru moment, coborârea sub pragul investițional
Ratingul României intră din nou în zona de risc. S&P Global urmează să publice vineri o nouă evaluare a bonității suverane, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă. Criza politică prelungită și ritmul accelerat al datoriei publice sporesc incertitudinea, privind capacitatea Bucureștiului de a continua consolidarea fiscală, relatează Reuters într-o analiză.
Eșecul Parlamentului de a învesti, miercuri, guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan prelungește un blocaj politic care durează de aproximativ cinci luni. În acest interval, presiunile asupra piețelor financiare s-au accentuat: leul a ajuns la minime istorice, iar randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au crescut în ultimele două săptămâni cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul an.
Presiunea asupra datoriei suverane nu este însă un fenomen recent. În ultimele zile, obligațiunile românești cu maturități mai lungi s-au tranzacționat la cele mai reduse prețuri din mai 2025. O eventuală deteriorare a ratingului este deja reflectată parțial în piețele financiare. De la începutul lui 2025, costurile contractelor de protecție împotriva riscului de neplată pentru datoria României au ajuns la niveluri asociate de investitori cu scenariul unei coborâri cu două trepte, până la categoria „BB”.
Analiștii Capital Economics consideră că situația finanțelor publice s-a îmbunătățit, însă spun că sunt necesare măsuri suplimentare pentru recâștigarea încrederii investitorilor și reducerea riscului unei retrogradări. Guillaume Tresca, strateg pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează la aproximativ 25% probabilitatea unei decizii negative din partea S&P și consideră că agenția a acordat până acum mai multă atenție progreselor în reducerea deficitului decât blocajului politic.
Potrivit lui Tresca, agențiile de rating ar putea accepta o perioadă mai lungă de instabilitate politică, dacă România își respectă traiectoria de consolidare fiscală. Această toleranță ar putea fi însă limitată, până în primul trimestru al anului 2027. O abatere importantă de la planul de reducere a deficitului sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări.
Blocajul de la București complică și mai mult perspectivele fiscale. Eșecul învestirii noului cabinet alimentează scenariile privind o posibilă reconfigurare a majorității parlamentare, inclusiv printr-o eventuală apropiere între AUR și PSD. Investitorii se tem că o asemenea evoluție ar putea încetini măsurile de reducere a deficitului exact într-o perioadă în care România este monitorizată atent de marile agenții de rating.
La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut România la nivelul „investment grade”, evitând pentru moment coborârea sub pragul investițional. Toate cele trei mari agenții de rating au transmis însă că Bucureștiul trebuie să adopte până la finalul acestui an un buget pentru 2027 care să includă noi măsuri de reducere a deficitului. România și-a asumat în relația cu Bruxelles-ul revenirea deficitului bugetar sub limita de 3% din PIB până în 2030. Moody’s și Fitch urmează să reevalueze la rândul lor ratingul României la începutul anului viitor. Ambele mențin, asemenea S&P, cel mai scăzut nivel din categoria investițională și o perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că ajustarea fiscală nu poate fi suspendată din cauza crizei politice. Oficialul a respins ideea unei „pauze” în procesul de reducere a deficitului și a avertizat că România trebuie să continue măsurile asumate.
Un alt semnal de alarmă vine de la Banca Națională. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a atras atenția asupra vitezei cu care s-a acumulat datoria publică în ultimii ani. Potrivit acestuia, ritmul de creștere a fost de aproximativ trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei, iar cheltuielile cu dobânzile au ajuns la circa 3% din PIB. În plus, necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, nivel considerat ridicat din perspectiva indicatorilor de risc. Pe partea pozitivă, execuția bugetară arată o reducere semnificativă a deficitului. La sfârșitul lunii august, deficitul bugetului consolidat era de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Guvernul urmărește pentru întregul an un deficit de 6,2% din PIB, după nivelul de peste 9% înregistrat în 2024.
Pentru investitori, însă, îmbunătățirea indicatorilor fiscali riscă să fie eclipsată de instabilitatea politică. Kathryn Exum, codirectoare a departamentului de cercetare și strategie suverană al Gramercy, avertizează că, pe măsură ce blocajul se prelungește, crește și riscul ca acesta să se reflecte în evaluările de credit ale României. O eventuală retrogradare ar putea determina vânzări de obligațiuni și o creștere a diferențialelor de randament, sporind costurile de finanțare ale statului.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
