Propaganda oficială a Rusiei privind războiul din Ucraina și-a pierdut din eficiență și din forța simbolică pe care o avea la începutul invaziei, potrivit unei analize publicate de The Moscow Times.
Autorul susține că, la peste patru ani de la declanșarea războiului la scară largă, mesajele promovate de Kremlin au devenit repetitive, lipsite de conținut și concentrate în principal pe stimulente financiare pentru recrutarea de soldați.
Analiza arată că numeroasele clipuri finanțate de stat îi îndeamnă pe bărbați să semneze contracte cu armata invocând teme precum „protejarea viitorului copiilor” sau „influențarea destinului țării”. În realitate, principalul argument prezentat este salariul lunar de 204.000 de ruble oferit militarilor trimiși pe front.
Autorul consideră că războiul este prezentat tot mai mult drept o soluție economică pentru persoanele fără perspective profesionale, în loc să fie justificat prin argumente patriotice sau ideologice.
În articol sunt oferite exemple ale campaniilor recente de promovare. Unul dintre videoclipuri utilizează imagini din filmul rusesc „Brother 2”, alternându-le cu secvențe în care femei oferă flori soldaților aflați pe tancuri, încheindu-se cu sloganul care îi îndeamnă pe cetățeni să se alăture „operațiunii militare speciale”.
Un alt material de propagandă folosește ilustrații inspirate din manuale de istorie și fotografii modificate din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, promovând mesajul potrivit căruia Rusia și-ar apăra întotdeauna granițele și libertatea. Analiza susține că această retorică transformă ofensiva militară într-o acțiune prezentată drept defensivă.
Potrivit autorului, sloganurile despre „victorie” sunt folosite în mod repetat fără a explica în mod concret obiectivele sau rezultatele urmărite, devenind simple formule emoționale destinate mobilizării populației.
VEZI ȘI – SUA amână cheltuirea unui ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina. Pentagonul, criticat pentru ritmul livrărilor
Articolul mai susține că nici instituțiile care comandă astfel de materiale și nici companiile care le produc nu mai par preocupate să convingă publicul. În opinia autorului, campaniile sunt realizate mai degrabă pentru a îndeplini cerințe administrative decât pentru a influența cu adevărat opinia publică.
Analiza amintește și schimbarea contextului din Rusia după ofensiva ucraineană din regiunea Kursk din 2024 și intensificarea atacurilor cu drone asupra infrastructurii rusești. În aceste condiții, războiul este perceput tot mai aproape de viața de zi cu zi a populației, iar propaganda oficială ar avea dificultăți în a răspunde noii realități.
Autorul compară situația actuală cu propaganda din perioada sovietică, despre care afirmă că, deși era rigidă și simplificatoare, transmitea un mesaj coerent și previzibil. În schimb, propaganda actuală ar funcționa mai degrabă din inerție, fără o narațiune capabilă să mobilizeze societatea.
În final, analiza concluzionează că rolul propagandei s-a schimbat semnificativ. Dacă în trecut aceasta încerca să justifice războaiele și să inspire populația, în prezent mesajele oficiale se concentrează în principal pe recompensele financiare oferite celor care acceptă să lupte, în timp ce dimensiunea ideologică și simbolică și-ar fi pierdut mare parte din impact.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
