ICR Londra a organizat la sfârșitul săptămânii trecute o dezbatere pe tema ‘Kin, People or Nation? On European Political Identities’ (Neam, Popor sau Națiune? Despre identitățile politice europene), o carte a istoricului român Victor Neumann.
Alături de autor, au luat parte editorul Neil Titman (care a publicat trei cărți a lui Neumann) traducătoarea in engleza, Gabi Reigh (de origine româna, integrată perfect in cultura britanică, traducătoare în engleză și a unor opere de Blaga, Rebreanu, Sebastian, Blecher), profesorul universitar Dan Stone de la Royal Holloway Univ of London (un istoric remarcabil din noua generație). Dialogul cu istoricul a durat o oră. Dezbaterile au fost încinse, potrivit martorilor prezenți la eveniment. Întrebările din public au fost rezultatul unei reale curiozități. Directorul interimar Roxana Dumitrache a reușit să umple sala ICR Londra.
Din Londra, prof. Neumann a explicat pentru Ziua de vest: “Am avut un public de calitate, cu mulți tineri, cu întrebări inteligente.”
O carte a profesorului Victor Neumann, dezbătută la Londra de istorici de referință
“Autorul analizează în cartea “Neam, Popor sau Națiune? Despre identitățile politice europene” conotaţiile, din unghi raţional, ale conceptului de naţiune, pornind de la opiniile contrapunctice ale unor renumiţi istorici şi filozofi din veacul al XIX-lea, Herder şi Michelet, creatori de curente divergente privind conţinutul conceptului. Herder glorifica, prin naţiune, „fiinţa etnică“. Criteriile care o defineau ţineau de instrucţie, religie, limbă – „materializare a sufletului unui popor“, folclor – „cîntecele, arhivă“. Pivotul conceptului herderian de naţiune era poporul, „fiinţa organică“, nu Statul formator al conştiinţei tuturor cetăţenilor săi. Teoriile lui Herder, consideră autorul, „au contribuit la răspîndirea gîndirii politice iraţionale şi […] au stimulat radicalismele teritoriale“. Mai mult decît „reper pentru susţinătorii diferenţialismului“, herderianismul prefigurează, prin prisma „naţionalismului erudit“, principiul jus sangvinis, cu efectele catastrofale cunoscute în secolul al XX-lea. Michelet mută centrul de greutate al conceptului pe ideea de stat. El optează pentru pluralismul identitar, dezavuează semnul egalităţii pus între comunitate lingvistică, religioasă şi naţiune. În accepţia lui Michelet, naţiunea este bazată pe „contract social“, constînd în voinţa de cooperare pentru binele comun al indivizilor care-o compun. Consideră ignoranţa „cauza principală a faptului că noi credem că nu avem nevoie unii de alţii“, respinge rasismul, fiindcă „istoria umană diferă esenţial de zoologie“. Autorul îl consideră pe filozoful francez întemeitor al conceptului modern de democraţie, conducînd spre actualul concept de identitate europeană,” scria în cronica lucrării, Iulia Deleanu, în Observatorul cultural.
