Ministrul a admis că anumite grile salariale nu sunt „aşezate corect” şi că unele soluţii trebuie regândite
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat primele concluzii după seria de consultări privind noua Lege a salarizării, precizând că autorităţile au primit deja sute de observaţii din partea angajaţilor şi a reprezentanţilor mai multor domenii de activitate. Oficialul avertizează însă că actul normativ nu poate rezolva, într-un timp scurt, toate problemele acumulate în sistemul public de-a lungul anilor.
Potrivit lui Pîslaru, la discuţiile organizate în ultimele zile au participat aproape o sută de persoane, din sectoare precum Sănătate, Educaţie, Cultură, instituţii autofinanţate, precum şi din zona Apărării şi Ordinii Publice. Consultările vor continua şi în perioada următoare, conform calendarului deja publicat.
Ministrul spune că o parte dintre observaţiile primite vizează aspecte tehnice care pot fi corectate rapid, însă există şi probleme de fond ce necesită analize mai ample. Acesta a admis că anumite grile salariale nu sunt „aşezate corect” şi că unele soluţii trebuie regândite. Pîslaru a subliniat că întârzierea reformei a complicat semnificativ situaţia actuală. Dacă legea ar fi fost aplicată încă din 2023, aşa cum era prevăzut iniţial, impactul bugetar ar fi fost mai uşor de gestionat. În prezent, România trebuie să reducă deficitul şi, în acelaşi timp, să respecte jaloanele asumate prin PNRR, pentru a evita pierderea unor fonduri europene importante.
Ministrul a reiterat că noua lege trebuie promulgată până la 31 august şi a insistat că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale.
„Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale”, a transmis acesta.
Un alt subiect sensibil abordat în cadrul discuţiilor este reducerea numărului de sporuri. Proiectul aflat în dezbatere prevede eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente, măsură pe care ministrul o consideră necesară pentru simplificarea şi transparentizarea sistemului.
În acelaşi timp, Pîslaru a atras atenţia că anumite propuneri trebuie evaluate cu prudenţă, făcând referire inclusiv la posibilitatea eliminării indemnizaţiei de dirigenţie din Educaţie. În opinia sa, dacă statul afirmă că educaţia reprezintă o prioritate, atunci legea salarizării trebuie să reflecte acest lucru şi prin modul în care recompensează responsabilităţile suplimentare ale profesorilor.
Oficialul a mai transmis că există teme care depăşesc strict calculele tehnice, precum raporturile dintre diferite categorii profesionale sau salarizarea demnitarilor, subiecte care necesită o dezbatere publică mai amplă. „Nu vom promite ceea ce nu putem livra”, a avertizat ministrul, precizând că autorităţile încearcă să găsească un echilibru între constrângerile bugetare şi nevoia de echitate în sistemul public.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
