O analiză Melbourne Collaborative Cohort Study a arătat că persoanele care au consumat o cantitate mare de alimente ultraprocesate au fost mai predispuse la suferință psihologică, un indicator al depresiei, un deceniu mai târziu față de când au consumat alimentele respective, scrie psypost.org.
Depresia este o tulburare a dispoziției caracterizată prin sentimente persistente de tristețe, deznădejde și lipsă de interes sau de plăcere în activități. Aceasta implică adesea modificări ale apetitului, ale tiparelor de somn, ale nivelului de energie și ale concentrării. Persoanele cu depresie pot prezenta simptome fizice, cum ar fi oboseala, precum și simptome cognitive, cum ar fi percepția negativă de sine și dificultatea de a lua decizii. Este una dintre cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală la nivel mondial.
Numeroși factori contribuie la severitatea simptomelor depresive, dar, recent, cercetătorii au descoperit o posibilă legătură între calitatea slabă a alimentației și depresie. Dacă această legătură se confirmă, ar putea fi deosebit de semnificativă, deoarece dieta este un factor mai ușor de modificat decât mulți alți factori de predicție a depresiei.
Cercetările s-au axat adesea pe legătura dintre alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală precară, relația părând a fi bidirecțională. Alimentele ultraprocesate sunt produse fabricate industrial, puternic procesate, care conțin adesea aditivi, arome artificiale și niveluri ridicate de zaharuri, grăsimi și sare, oferind în același timp o valoare nutritivă limitată.
Autoarea studiului, Melissa M. Lane și colegii săi au vrut să afle dacă consumul de alimente ultraprocesate la începutul vieții, între 13 și 17 ani, are legătură cu depresia de mai târziu. Aceștia au analizat datele din Melbourne Collaborative Cohort Study, un studiu longitudinal australian care are ca scop investigarea asocierilor dintre stilul de viață și bolile cronice netransmisibile.
Cercetătorii notează că studiile anterioare nu au reușit să aducă concluzii foarte ferme cu privire la legăturile dintre sănătatea mintală precară și consumul de alimente ultraprocesate, deoarece consumul acestui tip de alimente variază foarte mult de la o țară la alta. În timp ce în țările mediteraneene mai puțin de 10% din calorii provin în medie din astfel de alimente, acest procent depășește 40% în Australia, SUA, Marea Britanie și Canada.
Cercetătorii au colectat date privind obiceiurile alimentare ale participanților folosind un chestionar conceput pentru acest studiu (chestionarul de 121 de itemi privind frecvența alimentară). De asemenea, ei au folosit date privind problemele psihologice a participanților (Scala Kessler Psychological Distress Scale), pe care le-au considerat un indicator al depresiei.Pacientul este evaluat din punct de vedere al oboselii, lipsei de speranțe, nervozității, tristății.
Articolele alimentare au fost clasificate în categorii ultraprocesate și non-ultraprocesate. Alimentele ultraprocesate au inclus articole precum băuturile răcoritoare, gustările ambalate dulci sau sărate, dulciurile, pâinea ambalată, margarina, mezeluri și mâncărurile congelate sau conservate în prealabil.
Alimentele neprocesate cuprindeau orezul, cerealele, carnea, peștele, laptele, ouăle, fructele, rădăcinile și tuberculii, legumele, fructele cu coajă lemnoasă și semințele, ingredientele culinare precum zahărul și uleiurile vegetale și alimentele procesate precum pâinea, brânza, fructele și peștele în conservă, precum și carnea sărată și afumată.
Rezultatele au arătat că participanții cei mai predispuși la consumul de alimente ultraprocesate aveau mai multe șanse să se fi născut în Australia și Noua Zeelandă și să locuiască singuri. Era mai puțin probabil ca aceștia să aibă studii superioare, să fie căsătoriți sau să aibă o relație și să aibă un nivel ridicat de activitate fizică. Aceste persoane aveau, de asemenea, un consum mai mic de proteine, fibre și grăsimi saturate și un consum total de energie mai mic și consumau mai rar fructe și legume.
Participanții cu cele mai ridicate niveluri de consum de alimente ultraprocesate (primii 25% în ceea ce privește consumul de alimente ultraprocesate) au avut o probabilitate cu 14% mai mare de a se confrunta cu depresie în comparație cu cei care se aflau în cei 25% care aveau cel mai scăzut nivel de consum de alimente ultraprocesate. O analiză suplimentară a arătat că numai participanții din grupul cu cel mai ridicat nivel de consum aveau niveluri ridicate de stres psihologic în comparație cu ceilalți participanți.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
