La 15 ani de la înființare, publicația independentă de investigații Átlátszó își privește retrospectiv activitatea într-o perioadă marcată de presiuni politice, juridice și financiare asupra presei din Ungaria. Fondatorul publicației, jurnalistul Tamás Bodoky, spune că proiectul a pornit în 2011 ca un experiment aproape fără finanțare, după ce nu a găsit o redacție în care să poată continua să facă jurnalism de investigație fără restricții impuse de interese politice sau comerciale.

Ideea din spatele Átlátszó a fost construirea unei redacții nonprofit în care libertatea jurnaliștilor să nu fie limitată de relațiile dintre proprietari, companii și politicieni. În locul unui site concentrat pe știrile de zi cu zi, Bodoky și-a dorit o publicație axată pe investigații proprii, în special pe urmărirea modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Nu am putut obține finanțare pentru proiect în avans, așa că Átlátszó a început, practic, ca un experiment în 2011. Dar pentru că s-a dovedit un succes, experimentul continuă și astăzi, a explicat fondatorul publicației.

O publicație construită în jurul investigațiilor

Átlátszó a fost concepută încă de la început pentru a folosi mai multe metode de documentare. Pe lângă jurnalismul tradițional și dezvoltarea surselor, redacția a recurs la solicitări de informații publice, acțiuni în instanță atunci când a fost necesar și documente furnizate de avertizori de integritate.

Pentru a primi astfel de informații, publicația a creat o platformă securizată și anonimă, MagyarLeaks. Materialele primite prin intermediul acesteia sunt verificate ulterior prin cercetări jurnalistice independente.

Bodoky spune că solicitările oficiale de informații și scurgerile de documente s-au completat în numeroase situații. Au existat cazuri în care informațiile nu au putut fi obținute prin proceduri oficiale, dar au ajuns ulterior la redacție prin intermediul unor surse.

La momentul lansării, proiectul a provocat inclusiv îngrijorare în rândul unor ambasade occidentale din Ungaria, care au contactat publicația din cauza denumirii platformei de avertizare. Fondatorul spune că redacția le-a transmis că nu urmărea obiective geopolitice și că intenția era de a colecta și publica informații despre afacerile publice din Ungaria.

Investigații despre averi, bani publici și proiecte controversate

În cei 15 ani de activitate, Átlátszó a publicat numeroase investigații pe care fondatorul le consideră esențiale pentru evoluția publicației.

Printre acestea se numără investigațiile privind averea și imperiul de afaceri construit de Lőrinc Mészáros, fost primar al localității Felcsút, dar și cele referitoare la îmbogățirea ginereului premierului ungar prin intermediul banilor publici.

Publicația a urmărit, de asemenea, folosirea unor avioane private și iahturi de către politicieni și oameni de afaceri apropiați de partidul aflat la guvernare, precum și modul în care actori cu legături politice au utilizat fonduri europene.

Un alt domeniu important al investigațiilor a fost reprezentat de problemele de mediu asociate dezvoltării industriei bateriilor în Ungaria.

Átlátszó afirmă că a fost prima publicație din Ungaria care a realizat investigații cu ajutorul camerelor montate pe drone. În plus, redacția a creat un sistem prin care orice persoană poate transmite solicitări de informații publice.

Investigațiile s-au extins și în afara Budapestei

În urmă cu aproximativ un deceniu, reprezentanții publicației au constatat că restricțiile asupra libertății presei afectau în mod deosebit comunitățile locale din afara Budapestei.

În acest context, Átlátszó a început să colaboreze cu jurnaliști regionali și să investigheze cazuri locale.

Printre proiectele menționate de Bodoky se află pasarela construită în localitatea Nyírmártonfalva, în zona în care pădurea din jur fusese tăiată, precum și un sens giratoriu din Zalaegerszeg despre care investigația publicației arăta că părea să ducă „de nicăieri spre nicăieri”. Cazul a ajuns inclusiv în atenția CNN în timpul celei mai recente campanii electorale.

Presiunile asupra publicației au început încă din primul an

Potrivit fondatorului, Átlátszó s-a confruntat cu presiuni din partea autorităților încă de la începutul existenței sale.

Unul dintre primele cazuri importante a fost cel privind protejarea surselor jurnalistice, în 2011. Autoritățile încercau să identifice sursa unuia dintre articolele publicației, iar poliția a ridicat un hard disk din apartamentul lui Bodoky la aproximativ două săptămâni după lansarea Átlátszó.

După un apel la Curtea Constituțională, cazul s-a încheiat prin consolidarea garanțiilor juridice privind protecția surselor jurnalistice.

Un alt episod important a fost scandalul legat de Fondul Civil Norvegian, în 2014. Publicația afirmă că au existat articole defăimătoare și amenințări sub forma unor declarații politice. Fundația care distribuia granturile a fost percheziționată de autorități, iar Átlátszó, în calitate de beneficiar, a ajuns pe o listă neagră.

Ulterior, în timpul campaniei guvernamentale împotriva Open Society Foundations, publicația a fost atacată și catalogată drept formată din „bloggeri ai lui George Soros” și chiar „guvernatorii” acestuia.

De la „bloggeri ai lui Soros” la „amenințare la adresa securității naționale”

Tamás Bodoky susține că retorica împotriva publicației a devenit tot mai agresivă de-a lungul anilor.

Átlátszó a fost vizată și de organizația proguvernamentală Civil Unity Forum, după ce publicația a realizat o investigație privind finanțarea primită de aceasta de la o companie de stat și a trimis un reporter sub acoperire la una dintre deplasările organizației la Varșovia.

Spre finalul perioadei Orbán, potrivit fondatorului, publicația a ajuns să fie descrisă drept o amenințare la adresa securității naționale și acuzată de trădare.

În 2024, Oficiul pentru Protecția Suveranității, instituție creată de guvernul ungar, a selectat Átlátszó și Transparency International Ungaria pentru primele investigații ale sale.

Bodoky afirmă că, dacă nu ar fi existat o schimbare de guvern, nu crede că publicația ar fi putut supraviețui încă patru ani și susține că exista o intenție clară a guvernului de a o interzice.

De la un singur jurnalist la o echipă de aproximativ 10 angajați

La început, Átlátszó s-a bazat pe câțiva voluntari, în timp ce Bodoky era singurul jurnalist al publicației.

Astăzi, redacția are aproximativ 10 angajați cu normă întreagă și aproximativ același număr de jurnaliști și videografi colaboratori. Echipa este completată de personal administrativ, avocați și specialiști IT.

Cu toate acestea, publicația funcționează în continuare cu un buget limitat.

Aproximativ jumătate din finanțare provine de la public, prin donații mici și prin direcționarea a 1% din impozitul pe venit. Cealaltă jumătate provine din donații instituționale și granturi internaționale.

În ultimii ani, publicația nu a reușit să își extindă echipa, dar încearcă să își consolideze sustenabilitatea pe termen lung. Una dintre priorități este creșterea veniturilor provenite de la cititori.

Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea conținutului video, despre care reprezentanții Átlátszó spun că ajunge mai eficient la publicul tânăr decât articolele exclusiv în format text.

Ce se va întâmpla cu presa independentă după era Orbán

Privind spre viitor, Bodoky consideră că presa independentă din Ungaria va rămâne necesară chiar și după plecarea lui Viktor Orbán de la putere.

În opinia sa, un eventual nou guvern trebuie la rândul său să fie supravegheat și tras la răspundere. În plus, numeroase evenimente și presupuse abuzuri din ultimii 16 ani nu au fost încă investigate complet din perspectivă jurnalistică.

Una dintre marile întrebări este însă cine va finanța această activitate.

Fondatorul Átlátszó avertizează că dispariția bruscă a finanțării din partea publicului și a organizațiilor internaționale ar putea provoca o criză sau chiar o transformare amplă a sectorului media independent.

În același timp, el speră că vor apărea noi surse de finanțare atât pentru Átlátszó, cât și pentru presa independentă în general.

Bodoky consideră că, într-o piață mică precum cea ungară, ideea unui fond public independent destinat presei nu este neapărat problematică. O altă variantă pe care o vede posibilă ar fi introducerea unei opțiuni suplimentare prin care contribuabilii să poată direcționa încă 1% din impozitul pe venit către organizații de presă, după modelul sistemului existent pentru organizațiile societății civile.

Fără un plan pentru următorii 15 ani

După 15 ani de activitate, Átlátszó nu are încă un plan detaliat pentru următorul deceniu și jumătate.

Bodoky explică faptul că supraviețuirea în perioada guvernării Orbán a însemnat, de multe ori, planificarea activității de la un an la altul, iar uneori chiar și aceste planuri au fost date peste cap de evoluții neașteptate.

Obiectivul minim este ca nivelul actual de activitate să devină sustenabil, cu o dependență tot mai mare de veniturile provenite direct de la cititori.

De asemenea, publicația vrea să investească mai mult în reportaje video și să ajungă la un public mai larg și mai tânăr.

După ani de presiune și confruntări în plan intern, Átlátszó își propune să se reconecteze cu rețelele internaționale de jurnalism și să participe la mai multe investigații transfrontaliere.

La 15 ani de la apariție, publicația care a început ca un experiment aproape fără finanțare încearcă, astfel, să își păstreze modelul de jurnalism independent și să își construiască un viitor într-un peisaj media pe care fondatorul său îl consideră încă dependent de existența unor surse de finanțare stabile și de capacitatea presei de a-și păstra independența.

Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.