Nazare atrage, însă, atenția că ajustarea deficitului nu înseamnă că problema finanțelor publice a fost rezolvată
România a redus cu aproximativ 37% deficitul bugetar în primele șapte luni din 2026, în timp ce investițiile publice au continuat să crească, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, datele indică o schimbare de direcție a politicii fiscale, de la susținerea consumului prin împrumuturi către investiții și dezvoltare.
Într-o analiză publicată pe Facebook, ministrul Finanțelor pornește de la situația în care România a intrat în 2025, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în anul precedent. Conform prognozei Comisiei Europene citate de Nazare, deficitul ar urma să se reducă la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026.
Datele execuției bugetare pentru primele șapte luni ale acestui an indică o diminuare consistentă a deficitului. Acesta a coborât de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 la 48,08 miliarde de lei în 2026, ceea ce înseamnă o reducere de 28,36 miliarde de lei. Evoluția a fost însoțită de o creștere cu 11,2% a veniturilor bugetare, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Totodată, cheltuielile de personal au fost reduse cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului.
Nazare atrage însă atenția că ajustarea deficitului nu înseamnă că problema finanțelor publice a fost rezolvată. Necesarul brut de finanțare al statului a ajuns la 278,5 miliarde de lei în 2026, față de 135 de miliarde de lei în 2021. Suma include atât acoperirea deficitului curent, cât și refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență. În paralel, datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la sfârșitul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.
Costul finanțării se reflectă și în cheltuielile cu dobânzile. În primele șapte luni din 2026, acestea au depășit 40 de miliarde de lei, după o creștere de 26,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Ministrul susține însă că reducerea deficitului nu a fost realizată prin diminuarea investițiilor publice. Din contră, în primele șapte luni ale anului, investițiile au însumat 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară din 2025. Peste 71% din plățile pentru investiții au fost asociate proiectelor finanțate din fonduri europene și prin PNRR. În același timp, plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de primele șapte luni ale anului trecut.
În analiza sa, Alexandru Nazare susține că această evoluție ar trebui să marcheze o schimbare a modelului economic, astfel încât creșterea să fie susținută mai mult de investiții, producție și productivitate și mai puțin de consum finanțat prin datorie. Ministrul atrage atenția și asupra relației dintre deficitul bugetar și deficitul de cont curent, cele două dezechilibre contribuind, în opinia sa, la creșterea dependenței României de finanțarea externă și la vulnerabilitatea față de dobânzi, cursul de schimb și evaluările investitorilor și agențiilor de rating.
Nazare admite că procesul de consolidare fiscală are și efecte asupra economiei, inclusiv prin temperarea consumului, după o perioadă în care cererea a avansat mai rapid decât producția. El susține însă că alternativa ar fi fost o ajustare determinată de pierderea încrederii în finanțele publice, cu potențiale costuri mai mari pentru populație și companii.
Potrivit ministrului, obiectivul următoarei perioade trebuie să fie reducerea cheltuielilor care exercită presiune permanentă asupra bugetului și menținerea investițiilor capabile să genereze dezvoltare economică. „Consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”, este concluzia lui Alexandru Nazare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
