La doar 3 ore și 30 minute de București, pe un drum aproape liber de la Brașov, spre inima Carpaților de Curbură, în contrast cu aglomerația de pe Valea Prahovei, răsare stațiunea Covasna.
Covasna mai este denumită și „stațiunea mofetelor și a celor 1000 de izvoare de ape minerale”. Din cauză că apele minerale din această zonă conțin bioxid de carbon, deci sunt natural carbogazoase și au un gust acrișor, se consideră că numele orașului provine din denumirea de origine slavă ”cvas”, care este și acum o băutură fermentată, acrișoară foarte apreciată în Europa de est și mai ales în țările foste Sovietice. Toată zona, dar mai ales albiile râurilor sunt pline de izvoare cu apă minerală. În urma prospecțiunilor geologice s-a constatat existența a trei straturi acvifere separate între ele a căror ape nu se pot amesteca. Cu asta se explică varietatea foarte mare de ape minerale.
Și în centrul orașului se găsesc mai multe izvoare de apă minerală, dintre care unele sunt captate pentru tratamentele efectuate în hotelurile din zonă, iar altele pot fi consumate liber. În parcul central se află o clădire reprezentativă, denumită Izvor Elvira după doamna Gocz Elvira, care a finanțat construcția; aici se găsesc apele izvoarelor din forajele F-7 și F-II, cunoscute sub denumirea de Elvira I și Elvira II. Aceste foraje aflate în apropierea clădirii au componențe chimice diferite. Apa forajului F-7 provine din al doilea strat acvifer și este carbogazoasă, bicarbonatată, sodică, clorurată și hipotonă, iar apa din F-II provine de la adâncimea de 120-130 metri și este feruginoasă, carbogazoasă, bicarbonatată, sodică, clorurată și hipotonă. Ambele ape sunt indicate pentru cure interne pentru tratarea enterocolitei cronice.
La începutul anilor 50 s-a dezvoltat puternic așezarea
Izvorul de ape minerale din centrul stațiunii Covasna datează din anul 1952 când primarul de atunci a vrut să schimbe statutul de sat înapoiat al localității.
„Primarul de atunci, vrând să lase ceva în urmă a început să sape în centrul satului pentru a face o fântână arteziană. La doar 1,5-1,7 metri, acolo unde se voia să se toarne fundația, a început apa să bolborosească, să iasă la suprafață, avea culoarea cenușie, iar erupția a fost din ce în ce mai puternică în așa măsură încât cei care forau s-au speriat și au îngropat lucrarea. Avem o presiune de zăcământ de bioxid de carbon foarte mare, iar dacă se forează la 100 de metri poate chiar să arunce instalația în aer.
Marea noastră dilemă a specialiștilor este dacă în Covasna este o zonă vulcanică, dar nici o piatră nu dovedește această origine vulcanică.”, spune Gyula Sandor, geofizician la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară Dr. Benedek Géza, de aici.
„Gazul acesta covăsnean are o origine interesantă. Peste Curbura Carpaților, din exteriorul lor e o subducție uriașă, deci o placă tectonică se bagă sub placa noastră, iar din această cauză cutremurele sunt zilnice. Aici sunt roci sedimentare, avem mult bicarbonat de calciu, iar sub presiune mare începe să producă dioxid de carbon și sub presiunea aceasta tectonică care ridică munți, cam 4 mm pe an, se produce gazul, debitele fiind foarte mari. Deci este imposibil de crezut că poate ajunge gazul de la Tușnad sau de la Lacul Sfânta Ana aici, în Covasna.
Mofeta de la Spitalul de Cardiologie are o alimentară exterioară de la un foraj de 168 de metri adâncime. În 1977 s-a forat când s-a produs cutremurul, au mai forat un pic, iar apoi a început erupția care a fost așa de puternică încât s-a simțit în tot Moineștiul, în curtea spitalului și în apropiere, iar oamenii s-au speriat că se vor sufoca, iar conducerea de partid și de stat a vrut să oprească forajul. S-a găsit până la urmă o soluție. ”, a mai adăugat Sandor Gyula.
Mofeta, încăperea care are grijă de inima bolnavilor
Mofeta este o încăpere conectată la gazele din subsolul stațiunii.
Mofetele au fost folosite de foarte mult timp în tratamentul mai multor afecțiuni (boli ale sistemului arterial, boli cardiace și cardiovasculare, hipertensiune arterială, diferite tipuri de boli reumatice, anumite boli ginecologice cronice, probleme de infertilitate și impotență). Gazul CO2 are un efect de dilatare asupra vaselor de sânge periferice sporind astfel circulația sângelui în mușchi și țesuturile conjunctive, scade tensiunea arterială, îmbunătăţeşte activitatea inimii, creşte circulaţia periferică şi sistemică, îmbunătăţeşte capacitatea la efort şi calitatea vieţii, creşte capacitatea de concentrare. Pe lângă efectul benefic al CO2, de o mare importanță este efectul radonului asupra sănătății pacientului. S-a demonstrat că terapia cu radon la radiații de nivel scăzut poate avea un efect pozitiv asupra sănătății, poate induce sau activa funcțiile de reparare a ADN-ului, răspunsurile imune.
