Este o scădere într-un context dominat de presiuni inflaţioniste încă ridicate, prognoze modeste de creştere şi riscuri fiscale greu de ignorat
Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociaţia CFA România a înregistrat în octombrie una dintre cele mai accentuate scăderi din ultimele luni, diminuându-se cu 7,3 puncte. Este o scădere care reflectă temerile persistente ale analiştilor privind direcţia economiei, într-un context dominat de presiuni inflaţioniste încă ridicate, prognoze modeste de creştere şi riscuri fiscale greu de ignorat. Ambele componente ale indicatorului au contribuit la declin: sub-indicele de anticipaţii s-a redus cu 7,8 puncte, până la 29,2, iar percepţia asupra condiţiilor curente a scăzut cu 6,3 puncte, ajungând la 32,3.
Un element notabil îl reprezintă ajustarea în jos a aşteptărilor privind inflaţia pentru următoarele 12 luni. Pentru orizontul noiembrie 2026, rata anticipată a coborât la 6,26%, ceea ce marchează prima reducere înregistrată în cadrul actualului episod inflaţionist. Totuşi, nivelul rămâne ridicat, iar trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca inflaţia să continue să scadă lent, în perioada următoare.
Pe piaţa valutară, aşteptările sunt aproape unanim îndreptate către deprecierea leului. Aproximativ 83% dintre participanţi estimează un curs mai mare în următoarele 12 luni. Proiecţiile arată o medie de 5,1410 lei pentru un euro la şase luni şi 5,2045 lei la un an, ceea ce sugerează aşteptări prudente privind stabilitatea monedei naţionale, în raport cu evoluţiile economice interne.
Preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, subliniază că scăderea încrederii este în linie cu evoluţia macroeconomică generală şi atrage atenţia asupra unui risc major: politica fiscală, care rămâne elementul dominant în fragilizarea stabilităţii financiare. Anticipaţiile privind ajustarea deficitului rămân pesimiste. Pentru 2025, analiştii estimează un deficit bugetar mediu de 8,3% din PIB, iar pentru 2026 o diminuare doar până la 7%, niveluri semnificativ peste reperele europene.
Pe piaţa imobiliară, aşteptările sunt mai temperate. 54% dintre participanţi prevăd o stagnare a preţurilor locuinţelor în marile oraşe în anul următor, însă două treimi consideră că valorile actuale sunt supraevaluate. Această percepţie arată că presiunea pe piaţa rezidenţială rămâne ridicată, chiar dacă dinamica preţurilor pare să intre într-o fază de aplatizare.
Nici perspectiva asupra creşterii economice nu aduce motive de optimism. Prognoza pentru 2025 a fost revizuită la o valoare medie a avansului PIB de doar 0,6%, iar pentru 2026 se estimează o creştere sub pragul de 1%. În plus, datoria publică ar urma să urce până la 62% din PIB în următoarele 12 luni, un semnal de alarmă privind sustenabilitatea finanţelor statului.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
