În locul unor soluții noi, cele două instituții au reiterat recomandările cunoscute: reducerea deficitelor bugetare, accelerarea reformelor și atragerea capitalului privat
Reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok, s-au încheiat fără măsuri concrete de sprijin pentru economiile în curs de dezvoltare, afectate de împrumuturi tot mai scumpe, inflație și tensiuni geopolitice. În plus, incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenței artificiale complică perspectivele economice globale, relatează Reuters.
În locul unor soluții noi, cele două instituții au reiterat recomandările cunoscute: reducerea deficitelor bugetare, accelerarea reformelor și atragerea capitalului privat. Între timp, statele cu economii fragile se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice, în timp ce sprijinul internațional pentru dezvoltare pierde din prioritate în țările bogate.
Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a atras atenția asupra dezechilibrului dintre economiile avansate, care acumulează cele mai mari deficite bugetare, și statele în curs de dezvoltare, care resimt puternic creșterea randamentelor obligațiunilor și a costurilor de finanțare.
Potrivit acesteia, cheltuielile pentru plata datoriei s-au dublat în economiile emergente față de nivelul de acum zece ani, ajungând, în medie, la 14% din veniturile guvernamentale. Banii direcționați către creditori lasă astfel mai puține resurse pentru educație, sănătate și alte servicii publice esențiale.
Georgieva a avertizat și asupra riscului de a trata inteligența artificială ca pe un fenomen ale cărui consecințe sunt deja cunoscute. În opinia sa, incertitudinile sunt încă numeroase, iar cei care pretind că dețin răspunsuri clare îi pot induce în eroare pe factorii de decizie.
Lipsa unor angajamente concrete a fost criticată și de Josh Lipsky, vicepreședinte pentru economie internațională la Atlantic Council. Acesta a apreciat că reuniunile au ratat ocazia de a oferi direcții clare și instrumente de sprijin economiilor vulnerabile, într-un moment în care statele dezvoltate se confruntă cu propriile probleme fiscale și acordă mai puțină atenție ajutorului pentru dezvoltare.
La rândul său, fostul ministru columbian de Finanțe Mauricio Cardenas a spus că numeroși oficiali au plecat de la întâlniri cu temerea că lumea s-ar putea îndrepta spre o criză majoră, fără să aibă însă la dispoziție un plan clar de răspuns. Discuțiile au fost complicate și de evenimentele geopolitice. Aproape jumătate dintre participanții la o reuniune a comitetului director al FMI au părăsit sala în timpul discursului ministrului rus de Finanțe. Totodată, atacurile rebelilor Houthi asupra aeroportului din Riad au întârziat sosirea ministrului saudit de Finanțe, Mohammed Al-Jadaan.
Economia mondială a reușit să absoarbă șocul energetic provocat de războiul americano-israelian împotriva Iranului mai bine decât se anticipase, evitând o recesiune globală. Totuși, perspectivele de creștere s-au înrăutățit, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale.
În țările în curs de dezvoltare, creșterea economică a încetinit de la 4,4% la aproximativ 3,6%, iar jumătate dintre economiile avansate înregistrează deja o temperare a ritmului de expansiune. Kose a avertizat că rezistența demonstrată până acum nu oferă garanții pentru viitor, în condițiile în care noi șocuri economice apar la intervale tot mai scurte.
Banca Mondială mizează în continuare pe atragerea investițiilor private și pe pregătirea economiilor emergente pentru schimbările generate de inteligența artificială. Eforturile sunt însă îngreunate de reducerea ajutorului internațional pentru dezvoltare și de dificultatea statelor vulnerabile de a atrage investiții străine.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
