- Primul indice de acest fel al colaborărilor în timp real între regimuri autoritare, guverne cu tendințe autoritare și partide de opoziție cu tendințe autoritare arată că infrastructura forțelor anti-democratice are acum o amploare globală.
- China și Rusia se află în centrul acestei axe a autocraților și, împreună cu Iranul, au fost implicate în două treimi din evenimentele de „colaborare” la nivel global pentru anii 2024–2026. Studiul sugerează că Beijingul și Moscova orchestrează instituționalizarea și rutinizarea practicilor pe continente întregi, în efortul de a submina democrația.
- Renumiți cercetători ai democrației și consilieri ai Action for Democracy, Francis Fukuyama și Larry Diamond, cer un răspuns coordonat la amenințarea tot mai acută a autoritarismului și susțin că „cartografierea” colaborărilor este o „condiție prealabilă” pentru o contra-strategie eficientă.
- Raportul susținut de Index, publicat astăzi, îndeamnă susținătorii democrației să adopte o perspectivă de tipul „Autocrații nu acționează singuri – începeți să vedeți rețeaua” și să-și recalibreze viziunea și politicile în consecință.
Un nou raport major susținut de date și un index online, lansate astăzi de organizația non-profit cu sediul în SUA Action for Democracy, au constatat că colaborările dintre China, Rusia, Iran și alte regimuri autoritare sunt multidimensionale, din ce în ce mai instituționalizate și de amploare globală. Susținut de un set de date inițial de peste 72.000 de evenimente de colaborare, cuprinzând 148 de regimuri, guverne și partide politice și extras din aproximativ 400 de milioane de surse în peste 100 de limbi, studiul „Authoritarian Collaboration Index: Mapping the Global Autocratic Ecosystem” susține că China, Iranul și Rusia orchestrează colectiv exportul instituțional al practicilor autoritare în șapte categorii clare: financiar, diplomatic și normativ, construirea de rețele, propagandă, militar și tehnologie, schimb de informații și represiune transnațională.
Publicat concomitent cu lansarea publică a „Authoritarian Collaboration Index” („AuthCollab Index”) — o bază de date actualizată zilnic privind colaborările transnaționale dintre regimurile autoritare — raportul de analiză pentru seturile de date din 2024, 2025 și 2026 constată că actorii autoritari nu doar stabilesc vehicule oficiale de cooperare, ci construiesc practici comune care îi izolează de presiunile interne sau internaționale, diferențele ideologice trecând în plan secund față de interesul comun de consolidare a puterii. Raportul identifică unele dintre cele mai semnificative tipuri de colaborare — alinierea narativă, împărtășirea „soluțiilor” de guvernare, exportul tehnologiei opresive și cooperarea în materie de represiune transnațională — subliniind totodată că interacțiunea dintre diferitele tipuri de colaborare, elementul multidimensional, este cel care „distinge momentul actual de episoadele anterioare de aliniere autoritară: fiecare categorie de cooperare generează infrastructură și precedent care coboară pragul pentru următoarea.” Raportul concluzionează că democrațiile au tratat incidentele în mod izolat și nu au reușit să observe amploarea unei rețele complete de colaborare, și recomandă trecerea de la o postură reactivă, caz cu caz, la o prevenție conștientă de rețea: urmărirea infrastructurii de cooperare, identificarea punctelor de blocaj și a actorilor recidivști și perturbarea mecanismelor de transfer înainte ca acestea să se standardizeze.
AuthCollab Index însuși este un produs unic în felul său, utilizând tipologia științei politice bazată pe procesarea limbajului natural (NLP), modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) și cartografiere open-source de înaltă frecvență pentru a identifica și clasifica instanțele de colaborare, permițând utilizatorului să navigheze prin volume mari de informații după actor, țară și tip de colaborare în șapte categorii. Acesta surprinde nu doar cooperarea stat cu stat între autocraților consacrați — precum China, Rusia, Coreea de Nord, Iran, Venezuela, Belarus, printre alții — ci și legăturile din ce în ce mai semnificative dintre regimurile autoritare și forțele politice simpatizante din interiorul democrațiilor, inclusiv „Frații Italiei” al lui Giorgia Meloni, „Partidul Comunist Francez” al lui Fabien Roussel, „Adunarea Națională” a lui Marine Le Pen, „Partidul Muncitoresc din Belgia” al lui Raoul Hedebouw, „Smer” al lui Robert Fico, „AfD” al lui Alice Weidel și „Partidul Libertății” al lui Geert Wilders. Regimurile hibride și autocraților electorale, precum Ungaria, India și Serbia, figurează de asemenea în Index.
Scopul bazei de date — pentru cercetători, jurnaliști, savanți și academicieni — este de a consemna și surprinde legăturile din ce în ce mai semnificative dintre regimurile autoritare și mișcările simpatizante din cadrul democrațiilor existente. Francis Fukuyama, unul dintre cei mai importanți cercetători ai democrației la nivel mondial, consideră Indexul — și catalogarea angajamentelor transfrontaliere — drept o componentă centrală a unei „contra-strategii eficiente” și îndeamnă actorii democratici să depășească viziunile individualizate asupra comportamentului autoritar (citat integral mai jos).
Principalele constatări din cele peste 72.000 de evenimente de colaborare din Index pentru 2024, 2025 și 2026 includ:
● Rusia și China orchestrează un nexus global de angajament anti-democratic. AuthCollab Index relevă că aceste două puteri — Rusia (28,6%) și China (23,9%) — au figurat în mai mult de jumătate din cele peste 72.000 de evenimente de colaborare autoritară înregistrate din ianuarie 2024 până în martie 2026. Republica Islamică Iran, care se confruntă în prezent cu atacuri și bombardamente americano-israeliene, este implicată în 12,4% din evenimente, în timp ce puterile medii, inclusiv Turcia (12,3%), Arabia Saudită (9,3%), Egipt (8,8%) și India (8,3%), figurează de asemenea în mod proeminent în setul de date. Indexul evidențiază și parteneriate în Eurasia și Asia de Sud, inclusiv angajamente ale regimurilor cu Kazahstan (7,1%), Azerbaidjan (6,7%) și Pakistan (6,7%). Privite în ansamblu, acestea indică o rețea globală de colaborări din ce în ce mai instituționalizată, construită în jurul a doi ancore globali, un nivel intermediar de puteri regionale majore și o coadă lungă de state mai mici și partide.
● Diplomația este forma dominantă de angajament, urmată de legăturile financiare și cooperarea militară.Rusia, principalul actor autoritar din Index, conduce cu sprijin diplomatic și normativ (40,6%, 8.452 de evenimente de angajament regim-regim și regim-partid înregistrate în set de date), investiții financiare (25,8%, 5.375 de evenimente), militar și tehnologie (14,8%, 3.078 de evenimente), propagandă (6,2%, 1.273 de evenimente), construirea de rețele (5,9%, 1.228 de evenimente), schimb de informații/învățare (4%, 827 de evenimente) și represiune transnațională/cooperare polițienească (2,9%, 593 de evenimente). În cazul Chinei, cooperarea financiară (41,8%, 7.268 de evenimente) este urmată de sprijinul diplomatic și normativ (32,9%, 5.720 de evenimente), colaborările militare și tehnologice (10,6%, 1.845 de evenimente), construirea de rețele (5,4%, 947 de evenimente), schimbul de informații/învățare (3,5%, 617 de evenimente), propagandă (3,3%, 576 de evenimente) și represiunea transnațională/cooperarea polițienească (2,4%, 423 de evenimente). Similar, pentru Iran, angajamentul diplomatic este cea mai frecventă formă de cooperare (44,8%, 4.043 de evenimente), urmat de sprijinul financiar (22,3%, 2.013 de evenimente), militar și tehnologie (16,5%, 1.494 de evenimente), construirea de rețele (6,0%, 537 de evenimente), propagandă (5,6%, 508 de evenimente), represiunea transnațională/cooperarea polițienească (2,5%, 222 de evenimente) și schimbul de informații/învățare (2,4%, 216 de evenimente).
● Regimurile scalează și aprofundează în mod conștient colaborările. Forumuri oficiale, summituri, rețele media comune și facilități fizice permanente reduc costul cooperării. De la rețele de distribuție a conținutului aliniate statal, precum BRICS TV cu legături rusești, la alianțe media precum Belt & Road News Network, și reuniuni de experți precum „Forumul Internațional pentru Democrație” organizat periodic de Beijing, actorii autoritari construiesc infrastructură pentru a standardiza narațiunile, a cultiva relații și a oferi locuri recurente pentru schimbul de practici operaționale și personal. Această infrastructură facilitează producerea coordonată, distribuirea și consolidarea narațiunilor preferate de regimuri dincolo de granițe, prin crearea unor moduri formale și durabile de distribuție a conținutului, cooperare între redacții și formare.
● Există acum „comportamente comune” și „linii de sprijin”. Dincolo de infrastructura oficială, constatările Indexului indică tactici reciproce și auto-întăritoare de sprijin. Un exemplu evident al unui astfel de comportament este observarea electorală falsă sponsorizată de stat, prin care regimurile se validează reciproc alegerile pentru a fabrica aparența de legitimitate democratică — o strategie electorală folosită în alegerile din 2024 din Rusia și Venezuela și, mai recent, în alegerile simulate din Myanmar din 2025–2026. O sferă mai puțin spectaculoasă, dar la fel de importantă a sprijinului rutinizat, se concentrează pe oferirea de adăpost autoritar și protecție pentru lideri autoritari căzuți în dizgrație și fugari. Câteva cazuri de profil înalt din Index ilustrează această practică, inclusiv transportul aerian al premierului bangladez Sheikh Hasina în India; adăpostirea fostului președinte panamez Ricardo Martinelli; fuga fostului președinte sirian Bashar al-Assad în Rusia; și chiar șederea de două nopți raportată a lui Jair Bolsonaro la ambasada ungară din Brasilia. În fiecare caz, mecanismul diferă, dar tiparul este același: solidaritate rutinizată, bazată pe așteptări, care izolează autocrații asediați de răspunderea internă și menține rețeaua mai largă coezivă.
● Tacticile de represiune sunt împărtășite, exportate și aplicate dincolo de granițe. Indexul arată că autocrații tratează tehnicile represive ca active portabile care pot transcende granițele. Recentele întreruperi ale internetului în Iran, susținute de tehnologii militare rusești și chineze, ilustrează această sinergie. Între timp, planuri de represiune, precum legea rusă a „agentului străin” și interdicțiile privind „propaganda LGBT”, au devenit șabloane canonice adoptate de omologi în Georgia, Ungaria și Kazahstan. Indexul evidențiază de asemenea scalarea programului „școlilor de partid” al Chinei în Africa, care, desfășurat împreună cu partidele de guvernământ regionale, oferă formare a cadrelor și aliniere ideologică ca platformă durabilă pentru longevitatea unui singur partid, și adoptarea autoritară a așa-numitelor „tururi de studiu” în Xinjiang, China, care au permis oficialilor din Orientul Mijlociu și Africa să afle mai multe despre sistemul de supraveghere în masă, „reeducare” și asimilare forțată al Beijingului, pentru „anti-terorism” și „stabilitate socială”. Mai mult, represiunea transnațională — urmărirea disidenților, exilaților și minorităților vizate dincolo de granițele unui regim — operează din ce în ce mai mult ca o capacitate de aplicare comună a regimurilor aliniate, unde instrumentele obișnuite de control al migrației și poliție internă sunt reconvertite pentru a localiza, constrânge și returna țintele politice. Thailanda se evidențiază în această privință, regimurile vecine valorificând asistența sa pentru a urmări critici aflați în exil și membri ai grupurilor persecutate. De exemplu, la sfârșitul anului 2024, Thailanda a deportat șase activiști și critici ai regimului Hun înapoi în Cambodgia pentru a face față unor acuzații de trădare. De asemenea, în februarie 2025, a deportat 40 de uiguri în China, în ciuda avertismentelor ONU privind riscul de tortură și principiul non-refoulement. Kenya este și ea un studiu de caz notabil în acest comportament, potrivit studiului. Odată considerată un loc de refugiu, aceasta se conformează acum în mod curent cererilor guvernelor străine de a răpi, deține și preda critici.
● „Valorile comune” depășesc diferențele ideologice și religioase. Aceasta este revelată de cooperarea evidențiată a statelor cu majoritate musulmană (EAU, Arabia Saudită, Egipt, Turcia) în hărțuirea și extrădarea musulmanilor uiguri în China și indică faptul că „disciplina de stat” față de credință este o valoare autoritară comună care transcende „Umma”. „Nexusul Venezuela–Iran–Hezbollah” dovedește de asemenea că un regim socialist, un stat teocratic și un grup militant pot pune deoparte diferențele ideologice pentru a stabili un „mediu permisiv de operare” pentru finanțe ilicite bazat pe interese anti-occidentale comune, precum și imperativele de securitate ale regimului și de îmbogățire a elitelor.
● Această rețea a autocraților se extinde la și a pătruns acum în mari părți din Europa. Indexul relevă evenimente de colaborare evidențiate între democrații în regres și regimuri hibride ale UE — inclusiv Cehia, Ungaria și Slovacia — și regimuri autoritare de frunte. Cazul de cel mai mare profil implicând două dintre aceste părți menționate a fost în septembrie 2025, când prim-ministrul slovac Robert Fico și ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, au călătorit în China pentru ciclul de summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai și au apărut la parada militară de Ziua Victoriei din 3 septembrie a Beijingului alături de Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un. Cu toate acestea, există și numeroase angajamente mai puțin cunoscute urmărite în Index. Un număr de partide de opoziție din Europa figurează de asemenea, inclusiv „Adunarea Națională” a lui Marine Le Pen (Franța), „Alternativa pentru Germania” a lui Alice Weidel, „Partidul Libertății” al lui Geert Wilders (Olanda), „Lege și Justiție” al lui Jarosław Kaczyński (Polonia), „Vox” al lui Santiago Abascal (Spania), „Chega” al lui André Ventura (Portugalia), „Vlaams Belang” al lui Tom Van Grieken (Belgia) și „Mișcarea Democratică Patriotică Populară” a lui Dimitris Natsios (Grecia), printre altele.
Referitor la semnificația AuthCollab Index, Francis Fukuyama, membru al consiliului consultativ al Action for Democracy și cercetător senior la Institutul Freeman Spogli pentru Studii Internaționale al Universității Stanford, a declarat:
Dacă democrațiile răspund presiunii autoritare țară cu țară, vor continua să piardă în fața unui ecosistem care se coordonează dincolo de granițe. Cartografierea colaborării autoritare este o condiție prealabilă pentru o contra-strategie democratică eficientă.
Larry Diamond, membru al consiliului consultativ al Action for Democracy și Mosbacher Senior Fellow în Democrație Globală la Universitatea Stanford:
Această platformă este o resursă inovatoare și inestimabilă pentru jurnaliști, analiști și factori de decizie care caută să înțeleagă ecosistemul în expansiune al colaborării și sprijinului reciproc dintre regimurile autoritare. Baza de date cuprinzătoare, actualizată zilnic cu informații chiar și din surse de știri străine obscure și din mass-media de stat autoritare, oferă un instrument unic și vital pentru ca democrațiile să combată adaptarea autoritară și represiunea transnațională.
Domonkos D. Kovacs, coordonatorul proiectului AuthCollab Index și Director pentru Advocacy la Action for Democracy:
Authoritarian Collaboration Index luminează un punct de inflexiune critic: infrastructura guvernării autoritare a ajuns la maturitate, transformându-se într-un ecosistem sofisticat, globalizat, definit de resurse strategice comune și de polenizarea încrucișată a celor mai bune practici represive.
Deși China și Rusia se află în centrul acestui sistem, aria sa de acoperire se extinde cu mult dincolo de granițele lor, cu un nivel intermediar de puteri regionale și o coadă lungă de state mai mici și partide vizibile în cadrul rețelei. Conștient și colectiv, regimurile acestui ecosistem transformă cooperarea ad-hoc regim-regim într-o infrastructură durabilă, transnațională, care rutinizează efectiv guvernanța iiberală”
Despre modul în care susținătorii democrației ar trebui să răspundă, David Koranyi, Președinte al Action for Democracy:
„Pentru a împinge cu succes înapoi împotriva autocraților, forțele democratice vor necesita informații granulare, acționabile. ‘Authoritarian Collaboration Index’ încearcă să umple acest gol, expunând infrastructura cooperării transfrontaliere dintre centrele de putere autoritare. Sperăm că Indexul va dovedi a fi o resursă esențială pentru cercetători, jurnaliști și factori de decizie care caută să avanseze spre o apărare mai proactivă, coordonată a normelor democratice.”
METODOLOGIE
Authoritarian Collaboration Index (AuthCollab Index) este o bază de date live, unică în felul său, asistată de mașini, care detectează, urmărește și categorizează sistematic evenimentele de colaborare transnațională dintre regimurile autoritare, guvernele cu tendințe autoritare și partidele de opoziție cu tendințe autoritare la nivel global. Indexul combină precizia tipologiei științei politice cu puterea procesării avansate a limbajului natural (NLP), a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) și a monitorizării open-source de înaltă frecvență pentru a cartografia infrastructura interconectării autoritare globale.
AuthCollab Index se lansează cu date din ianuarie 2024. Include mai mult de 72.000 de evenimente de colaborare între 148 de actori, în șapte categorii de colaborare, extrase din aproximativ 400 de milioane de articole, analize, comunicate de presă, comunicate, procese-verbale de conferințe și reportaje de investigație în peste 100 de limbi, folosind fluxuri de lucru automatizate scalabile. Pe lângă datele statice, AuthCollab Index dispune de actualizări automate zilnice, oferind urmărire aproape în timp real a colaborării autoritare la nivel global.
AuthCollab Index urmărește cooperarea transfrontalieră prin șapte categorii de bază. Împreună, aceste categorii descriu modurile în care actorii autoritari și cu tendințe autoritare se susțin reciproc dincolo de granițe, prin bani, legitimitate, instituții, informații, forță, cunoștințe și represiune.
● Financiar: Finanțare, investiții și fluxuri comerciale și finanțarea covertă a partidelor politice, campaniilor sau mass-mediei aliniate.
● Diplomatic și Normativ: Legitimizarea reciprocă a regimurilor, sprijin politic operativ, interferență electorală și eforturi comune de a contesta normele democratice sau de a remodela standardele internaționale.
● Construirea de Rețele: Forumuri, alianțe partid cu partid, platforme ideologice și reuniuni recurente care instituționalizează contactul elitist dincolo de granițe.
● Propagandă și Mesagerie: Mesagerie coordonată și aliniere narativă, inclusiv alianțe de propagandă, dezinformare colaborativă și legitimizarea transfrontalieră a represiunii.
● Militar și Tehnologie: Transferuri de arme, exporturi de tehnologie de supraveghere și cenzură, antrenament comun, cooperare în domeniul apărării și intervenții pro-regim.
● Schimb de Informații și Învățare: Difuzarea și transferul structurat al „celor mai bune practici” autoritare, de la legile agenților străini și restricțiile privind ONG-urile la tehnici de gestionare a alegerilor și metode de suprimare a protestelor.
● Represiune Transnațională: Eforturi comune sau facilitate de supraveghere, detenție, intimidare sau repatriere forțată a disidenților, exilaților și minorităților persecutate din străinătate.
Indexul urmărește colaborarea între și printre trei categorii de actori: regimuri autoritare, clasificate ca „Nu Libere” în raportul Freedom in the World al Freedom House; guverne cu tendințe autoritare, clasificate ca „Parțial Libere”; și partide politice cu tendințe autoritare care operează în state altfel democratice, identificate prin Authoritarian Populism Index și Populism and Political Parties Expert Survey. Această sferă de cuprindere surprinde nu doar cooperarea stat cu stat între autocraților consacrați, ci și legăturile din ce în ce mai semnificative dintre regimurile autoritare și forțele politice simpatizante din interiorul democrațiilor.
Actorii incluși în Index sunt: Afganistan, Albania, Algeria, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Democrat de Reformă Alternativă (Luxemburg), Alternativa pentru Germania, Angola, ANO 2011 (Cehia – guvern), Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Bangladesh, Belarus, Benin, Bolivia, Bosnia și Herțegovina, Frații Italiei (Italia – guvern), Brunei, Burkina Faso, Burundi, Cambodgia, Camerun, Republica Centrafricană, Partidul de Centru (Islanda), Ciad, Chega (Portugalia), Columbia, Partidul Comunist din Grecia, Confederația Libertate și Independență (Polonia), Confederația Coroanei Poloneze, Cuba, Mișcarea Democratică Patriotică Populară (Grecia), Republica Democrată Congo, Djibouti, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, El Salvador, Guineea Ecuatorială, Eritreea, Estonia Partidul Conservator al Poporului, Eswatini, Etiopia, Fiji, Partidul Finlandezilor (guvern), Pentru Stabilitate! (Letonia), Forumul pentru Democrație (Olanda), Libertate și Democrație Directă (Cehia – guvern), Partidul Libertății din Austria, Partidul Comunist Francez, Gabon, Georgia, Soluția Grecească, Guatemala, Guineea, Guineea-Bissau, Haiti, Mișcarea Patriei (Croația – guvern), Honduras, Ungaria, India, Indonezia, Iran, Irak, Coasta de Fildeș, Iordania, Juiste Antwoord 2021 (Olanda), Kazahstan, Kenya, Kuwait, Kârgâzstan, Laos, Letonia Prima, Lege și Justiție (Polonia), Liban, Lega (Italia – guvern), Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Malaezia, Mali, Mauritania, Mexic, Muntenegru, Maroc, Mozambic, Myanmar, Frontul Popular Național (Cipru), Adunarea Națională (Franța), Nepal, Nicaragua, Niger, Nigeria, Coreea de Nord, Macedonia de Nord, Oman, Pakistan, Papua Noua Guinee, Paraguay, Partidul Libertății (Olanda), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Peru, Filipine, Partidul Comunist Portughez, Partidul Progresist al Poporului Muncitor (Cipru), Qatar, Reform UK, Republica Congo, Renaștere (Bulgaria), Renaștere (Moldova), Rusia, Rwanda, Arabia Saudită, Serbia, Sierra Leone, Singapore, Smer (Slovacia – guvern), SNS (Slovacia – guvern), Somalia, Sudanul de Sud, Sri Lanka, Sudan, Suedia Democrații, Partidul Poporului Elvețian, Siria, Tadjikistan, Tanzania, Thailanda, Gambia, Togo, Tunisia, Turcia, Turkmenistan, Uganda, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Venezuela, Victorie (Moldova), Vietnam, Vlaams Belang (Belgia), Vox (Spania), Partidul Muncitoresc din Belgia, Yemen, Zambia și Zimbabwe.
