Noua propunere a Comisiei Europene, privind bugetul destinat agriculturii și dezvoltării rurale, ridică îngrijorări serioase în România
Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), atrage atenția că fondurile Politicii Agricole Comune (PAC) vor suferi o diminuare substanțială, iar componenta dedicată dezvoltării comunităților rurale riscă să fie marginalizată, scrie News.ro.
„Deși în discursuri se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea bugetară spune altceva”, a transmis Chesnoiu. Potrivit acestuia, noul cadru financiar propus de Bruxelles prevede o schimbare de paradigmă: comasarea fondurilor pentru dezvoltare rurală cu alte politici publice, fără o linie clară de finanțare și fără garanții că aceste resurse vor fi protejate.
În viziunea Comisiei, doar plățile directe către fermieri vor mai avea un buget distinct. Restul intervențiilor – cele care au susținut infrastructura, investițiile în ferme, afacerile din mediul rural – vor fi gestionate în mod unitar prin Planuri Naționale și Regionale, ceea ce, spune Chesnoiu, „reprezintă un risc major pentru țări ca România, unde satul este încă dependent de fonduri europene pentru orice formă de modernizare”.
În perioada 2014–2020, România a beneficiat de aproape 12 miliarde de euro prin AFIR, bani care au contribuit la transformări importante în rural: asfaltări, utilaje agricole moderne, pensiuni agroturistice, mici afaceri, școli sau centre sociale. În actualul exercițiu bugetar, suma alocată dezvoltării rurale a scăzut deja la 7 miliarde de euro. Dacă tendința se păstrează, avertizează Chesnoiu, multe proiecte vor rămâne doar pe hârtie.
„Fermierii noștri nu au nevoie doar de plăți pe hectar, ci și de investiții solide în utilaje, irigații, digitalizare, rețele rutiere sau de apă. Exact aceste componente sunt cele mai expuse tăierilor bugetare”, subliniază șeful AFIR.
România are o structură agricolă polarizată, cu un număr mare de ferme mici și gospodării familiale care trăiesc exclusiv din subvențiile europene. În multe sate izolate, fondurile PAC au reprezentat, de-a lungul anilor, singura cale de acces la dezvoltare. Limitarea finanțării riscă nu doar stagnarea acestui progres, ci și accentuarea decalajelor între regiuni și între categoriile de fermieri.
Chesnoiu consideră că propunerea Comisiei nu răspunde realist nevoilor concrete ale agriculturii românești. „Sunt convins că intenția nu este una negativă, dar e esențial ca decidenții din România implicați în negocierile europene să își facă vocea auzită. Avem nevoie de o Politică Agricolă Comună echilibrată, cu sprijin clar atât pentru ferme, cât și pentru comunitățile din rural.”
El face apel public la autoritățile române să apere, în negocierile care urmează, dreptul satului românesc la dezvoltare: „În ultimii 25 de ani, fondurile europene au transformat agricultura și viața rurală. Nu putem permite ca acest efort să fie anulat de o viziune bugetară care ignoră realitatea din teren.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
