Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a cerut organizației Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerată ilegală, să se dizolve și să depună armele, la o lună după ce liderul său în detenție, Abdullah Öcalan, a lansat un apel similar.
„Ne aşteptăm ca organizaţia să se dizolve fără întârziere şi să depună complet armele”, a declarat Erdogan într-un mesaj cu ocazia sărbătorii Eid el-Fitr, care marchează sfârșitul lunii de Ramadan.
Președintele turc a avertizat că „timpul nostru şi răbdarea noastră nu sunt fără limite”.
Abdullah Öcalan, liderul PKK, a cerut pe 27 februarie ca luptătorii organizației să depună armele, după mai bine de patru decenii de conflict sângeros cu statul turc. Aflați în detenție pe o insulă din apropierea Istanbulului, Öcalan a îndemnat la pace, sperând într-o încetare a violenței.
Totuși, PKK a impus condiții, inclusiv cererea de eliberare a lui Öcalan, pe care guvernul turc l-a respins ferm, refuzând și orice propuneri de încetare a focului.
Tensiuni politice interne și impactul asupra dialogului
Între timp, apelul lui Öcalan a stârnit speranțe de reconciliere în rândul unor turci, care visau la sfârșitul conflictului armat și la un impuls pentru democrație. Cu toate acestea, speranțele au fost în mare parte spulberate de arestarea primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
Considerat principalul rival al lui Erdogan, Imamoglu a fost acuzat de susținere a PKK și a fost arestat pe 19 martie, stârnind o serie de manifestații naționale și alimentând criza politică din Turcia.
Consecințele politice ale arestării primarului Istanbulului
Arestarea lui Imamoglu a amplificat fricțiunile politice interne, în special în contextul în care voturile kurzilor au jucat un rol crucial în succesul său electoral la Istanbul.
Acțiunea a adâncit diviziunile din societatea turcă, aducând în prim-plan conflictele politice și dificultățile procesului de reconciliere cu PKK.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
