Un consilier de rang înalt al lui Recep Tayyip Erdogan a declarat că liderul turc va candida din nou în cadrul unor alegeri anticipate care ar urma să aibă loc în aprilie 2028, au relatat joi instituțiile media, scrie AFP.
Este prima confirmare oficială că liderul în vârstă de 72 de ani va candida din nou la președinție.
Dacă 360 de parlamentari susțin o decizie pentru convocarea unor noi alegeri, acestea vor avea loc pe 16 aprilie 2028, a declarat Mehmet Ucum, în comentarii citate de postul privat NTV și de ziarul Cumhuriyet.
Conform legislației turce, alegerile ar urma să aibă loc în mod normal în luna mai a acelui an.
Prin devansarea alegerilor cu o lună, liderul turc poate evita însă o prevedere constituțională care limitează un președinte la maximum două mandate de cinci ani.
Potrivit Constituției, parlamentul poate declanșa alegeri anticipate dacă această măsură beneficiază de sprijinul a 360 dintre cei 600 de parlamentari.
Partidul AKP, islamo-conservator și aflat la putere, al lui Erdogan, și aliatul său naționalist MHP dețin 326 de mandate în parlament, ceea ce înseamnă că, pentru a declanșa alegerile, vor avea nevoie de sprijinul a cel puțin 34 de parlamentari din alte formațiuni.
Erdogan, care a ajuns la putere în funcția de prim-ministru în 2003, a ocupat trei mandate de premier înainte de a fi ales președinte în 2014.
În urma unui referendum organizat trei ani mai târziu, Turcia a trecut la un sistem prezidențial executiv, care a intrat în vigoare atunci când Erdogan a fost reales în 2018.
El a fost reales pentru a treia oară în 2023.
„Nu voi mai candida”
Până acum, guvernul a insistat în repetate rânduri că alegerile vor avea loc la termen.
În timpul unei vizite efectuate în weekend în provincia sa natală de la Marea Neagră, Rize, Erdogan le-a vorbit susținătorilor despre „alegerile care urmează”, declarații pe care observatorii le-au considerat un semnal privind un posibil scrutin anticipat.
În cadrul acestei unități și solidarități, îmi reînnoiesc convingerea că vom trece cu succes, cu voia lui Dumnezeu, peste alegerile care urmează, a spus el.
Dar purtătorul de cuvânt al partidului, Omer Celik, a respins această sugestie, declarându-le reporterilor: „Nu a fost un semnal privind alegeri anticipate. Nu avem alegeri pe agenda noastră”.
După ce a fost reales în mai 2023, în urma unui cutremur devastator și pe fondul creșterii îngrijorărilor cu privire la perspectivele economice ale Turciei, Erdogan a declarat că acesta va fi ultimul său mandat.
Iar anul trecut, în timpul discuțiilor despre actualizarea Constituției Turciei, Erdogan a declarat: Nu am intenția de a fi reales sau de a candida din nou la președinție.
Liderul opoziției, Ozgur Ozel, a cerut în repetate rânduri alegeri anticipate după încarcerarea, în martie 2025, a primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, considerat pe scară largă principalul rival al lui Erdogan, într-un dosar de corupție despre care criticii au spus că este motivat politic.
Imamoglu a fost încarcerat în aceeași zi în care a fost desemnat candidatul CHP, principalul partid de opoziție, pentru alegerile prezidențiale din 2028.
Dar, în urma unei decizii a instanței care a reorganizat conducerea CHP la începutul acestui an, Ozel a plecat pentru a înființa Yeni Parti (Noul Partid), obținând sprijinul unui număr suficient de parlamentari pentru a prelua poziția de principală forță de opoziție din Turcia.
Rămâne neclar cine va fi principalul candidat al opoziției împotriva lui Erdogan, în condițiile în care este puțin probabil ca Imamoglu să poată candida din închisoare.
Erdogan a fost acuzat frecvent de critici că are tendințe autoritare, în special după tentativa eșuată de lovitură de stat din iulie 2016 și epurările de amploare care au urmat.
Dar el rămâne popular în rândul susținătorilor săi, care îl consideră singurul lider capabil să reziste presiunilor occidentale și să conducă Turcia prin crizele regionale și internaționale.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
