Expertul susține că Bucureștiul ar trebui să treacă, treptat, de la modernizarea actualului sistem de termoficare la rețele de răcire urbană și stocare termică
România riscă să-și concentreze dezbaterea energetică aproape exclusiv pe electricitate, fotovoltaice și stocare, în timp ce o problemă structurală majoră rămâne insuficient abordată: modernizarea sistemelor de termoficare și, mai ales, pregătirea orașelor pentru creșterea rapidă a nevoii de răcire, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Președintele organizației, Dumitru Chisăliță, susține că valurile de caniculă schimbă radical profilul de consum energetic, mutând vârfurile de sarcină din sezonul rece în lunile de vară, pe fondul utilizării intense a aparatelor de aer condiționat. La nivel urban, acest fenomen ar putea genera presiuni semnificative asupra rețelelor electrice, mai ales în perioadele critice.
Într-o analiză publicată marți, el arată că România dispune încă de o infrastructură extinsă de termoficare, de ordinul a mii de kilometri de rețele și peste un milion de consumatori, însă sistemul este caracterizat de pierderi, subfinanțare și dependență de subvenții. În opinia sa, problema centrală este menținerea unui model depășit, în locul tranziției către sisteme moderne de încălzire și răcire urbană.
Chisăliță propune trecerea treptată către soluții de tip 4GDH și 5GDHC (sisteme de termoficare și răcire de generație nouă), bazate pe temperaturi joase, recuperarea energiei și integrarea stocării termice. În acest model, trigenerarea ar permite producerea simultană de electricitate, căldură și răcire, reducând presiunea asupra rețelelor electrice în perioadele de vârf. El atrage atenția că extinderea necontrolată a aparatelor individuale de aer condiționat poate amplifica insula de căldură urbană și poate duce la vârfuri de consum greu de gestionat, în timp ce soluțiile centralizate ar permite o distribuție mai eficientă a energiei la nivel de oraș.
Pe baza datelor din Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, analiza indică o creștere semnificativă a consumului de electricitate până în 2030, iar expertul susține că diferența va fi dată de modul în care această cerere este gestionată: fragmentat, prin milioane de echipamente individuale, sau integrat, prin infrastructuri urbane moderne.
În viziunea sa, Bucureștiul ar trebui să treacă treptat de la modernizarea actualului sistem de termoficare la rețele de răcire urbană și stocare termică, iar orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Oradea și Constanța ar trebui să adopte modele adaptate specificului local – de la geotermie la trigenerare sau răcire centralizată pentru zone dense.
Mesajul central al analizei este că orașele nu mai pot trata răcirea ca o opțiune individuală, ci ca infrastructură critică, în aceeași categorie cu încălzirea, transportul sau alimentarea cu apă. În acest context, Chisăliță avertizează că România riscă să repete la răcire erorile făcute în trecut în sistemul de încălzire urbană, dacă nu trece rapid la soluții integrate de tip rețele centralizate, pompe de căldură și stocare energetică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
