De la declarații publice la decizii constituționale discutabile, cazul consilierului prezidențial Anastasiu scoate la iveală o vulnerabilitate gravă în sistemul democratic românesc.
La 21 februarie 2025, omul de afaceri Dragoș Anastasiu a fost numit consilier onorific al Președintelui României de către președintele interimar Ilie Bolojan, având ca atribuție facilitarea relației dintre administrația prezidențială și mediul de afaceri. Anastasiu, figură marcantă a antreprenoriatului românesc, a fost păstrat în funcție și de noul președinte, Nicușor Dan, deși alți consilieri onorifici, precum Dacian Cioloș și Alexandru Duhan, au fost eliberați în mod discreționar fără un anunț public oficial.
Potrivit unei investigații PRESShub publicate pe 28 mai 2025, doar cinci consilieri au rămas în funcție la Cotroceni, după ce Bolojan a emis decrete pentru eliberarea altor 13. Articolul detaliază că Anastasiu a fost „uitat” în funcție, iar Administrația Prezidențială a confirmat că își continuă mandatul, deși nu există o comunicare publică oficială în acest sens. În plus, regulamentul Administrației stipulează că eliberarea consilierilor onorifici ar trebui făcută prin decizie prezidențială, dar această practică este aplicată selectiv, sporind confuzia.
Dragoș Anastasiu nu este un nume necunoscut. A fost medic în Germania, apoi antreprenor în România. A fondat Eurolines și TUI TravelCenter, a fost președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, iar averea sa este estimată de Forbes la circa 20 de milioane de euro. Este un susținător al reformei educaționale prin proiecte precum SuperTeach și a fost o voce importantă în Romanian Business Leaders. Este, de asemenea, un antreprenor apropiat de zona liberală.
Pe 26 mai 2025, cu doar trei zile înainte ca CCR să emită o decizie controversată privind secretizarea declarațiilor de avere, Anastasiu declara la Prima News că această practică ar trebui eliminată pentru a încuraja profesioniștii din mediul privat să intre în administrație.
Să scăpăm, naibii, de tâmpenia asta cu declarația de avere pusă în public.
Coincidența este greu de ignorat. Iar ideea că Anastasiu, un actor influent, consilier prezidențial, nu ar fi fost informat cu privire la demersul CCR este greu de crezut. Mai ales că el însuși afirmase că a încercat să aducă oameni din mediul privat, dar că aceștia refuză din cauza transparenței impuse de lege. Aceasta nu este doar o opinie personală, ci o poziționare clară împotriva unei norme fundamentale într-un stat de drept.
Declarația sa devine cu atât mai gravă când vedem că ea reflectă o gândire mai largă în mediul de afaceri: ideea că transparența este un obstacol, nu o garanție a integrității. Iar faptul că vocea unui antreprenor apropiat de PNL coincide cu o decizie CCR care favorizează opacitatea ridică întrebări serioase. Până acum, PSD era acuzat de influențarea CCR. Dar iată că PNL, prin oamenii săi apropiați, pare să îmbrățișeze aceeași abordare.
CCR a adoptat în ultimii ani decizii tot mai controversate. A blocat confiscarea extinsă a averilor, a invalidat anchete ale ANI, a refuzat să intervină în situații de incompatibilitate evidente. Toate acestea au contribuit la fragilizarea statului de drept și la ascensiunea populismului. Românii au devenit tot mai sceptici față de instituțiile de control și au început să susțină mișcări extremiste care promit „curățenia” pe care statul nu o mai livrează. Mai mult, surse diplomatice au indicat că regresul în materie de anticorupție a fost unul dintre motivele pentru care România a ratat, temporar, includerea în programul Visa Waiver al SUA.
În acest context, declarația lui Anastasiu nu e doar o gafă. Este simptomul unei boli sistemice: capturarea instituțiilor de către interese private. Nu doar PSD, ci și PNL pare să servească – prin consilieri, prin tăceri și prin omisiuni – aceleași interese care solicită mai puțină transparență și mai multă libertate de manevră în zona gri a influenței administrative.
Citește și: Lovitura finală dată integrității: Horia Georgescu avertizează asupra efectelor deciziei CCR
Este șocant ca tocmai Dragoș Anastasiu, un om care ar trebui să înțeleagă importanța integrității și a controlului într-un stat modern, să propună eliminarea unuia dintre puținele instrumente rămase de protecție a interesului public. Declarația lui sună mai degrabă ca o dorință de a facilita coruperea funcționarilor, nu de a-i proteja. Cine are o avere de milioane poate fi tentat să o folosească pentru a obține favoruri. Transparența e ceea ce protejează statul de drept de tentația asta. Anastasiu pare să nu vadă acest pericol. Sau poate îl vede, dar îl ignoră.
România nu-și mai permite consilieri care transformă Administrația Prezidențială în extensia intereselor private. Oricât de onorifică ar fi funcția, influența este reală. Iar când acea influență produce efecte vizibile – precum o decizie CCR favorabilă exact poziției exprimate de consilier – atunci este cazul să ne întrebăm: cine scrie de fapt regulile?
Este timpul pentru un răspuns clar din partea Președinției. Statul de drept se clădește cu oameni integri, nu cu declarații frivole care sapă la temelia încrederii publice. România are nevoie de transparență, nu de protectori ai opacității cu cravată și CV impresionant.
