Fostul șef al ANI denunță decizia Curții Constituționale care golește de conținut mecanismele de control al averilor și vulnerabilizează serios statul român în fața partenerilor internaționali.
Horia Georgescu, fost președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), a reacționat ferm și articulat pe Facebook în urma deciziei pronunțate ieri de Curtea Constituțională a României (CCR), care a restrâns radical obligațiile privind declarațiile de avere și interese ale demnitarilor.
Într-un comentariu lucid și grav, Georgescu atrage atenția asupra a două efecte majore și imediate:
- Dezarmarea ANI – prin excluderea obligației de declarare a patrimoniului deținut împreună cu familia (soț/soție, copii aflați în întreținere), mecanismul fundamental de evaluare — comparația între venituri și cheltuieli — devine inoperabil. Practic, controlul averii își pierde orice eficiență juridică și factuală.
- Blocaj instituțional – ANI nu va mai putea solicita documente despre membrii de familie, ceea ce reduce drastic capacitatea de investigație și lasă un gol periculos în arhitectura națională de integritate.
Georgescu subliniază că decizia afectează inclusiv dosarele aflate în curs, iar impactul este cu atât mai grav cu cât România nu mai beneficiază de presiuni externe precum MCV sau condiționări ferme privind Schengen. Cu alte cuvinte, statul român regresează la o legislație de tipul anilor ’90, când declarațiile de avere erau formale, inaccesibile publicului și fără consecințe legale.
„Este o involuție regretabilă. Și, mai mult decât atât, profund îngrijorătoare.”
scrie fostul șef al ANI.
Într-un moment în care România încearcă să consolideze relațiile cu Uniunea Europeană și să avanseze în procesul de aderare la OCDE, decizia CCR compromite credibilitatea țării în plan internațional. În plus, afectează direct implementarea PNRR, care include criterii stricte privind buna guvernanță și transparența.
Horia Georgescu amintește că, în 2010, ANI a mai trecut printr-o criză constituțională, dar atunci exista un sprijin politic real și alternative legislative. Astăzi, însă, acest sprijin lipsește, iar mesajul politic legat de integritate este mai slab și mai ambiguu ca niciodată.
În încheiere, Georgescu respinge orice interpretare conspirativă potrivit căreia decizia ar fi în favoarea președintelui în funcție, afirmând că, dimpotrivă, aceasta vulnerabilizează discursul și legitimitatea oricărui lider care susține o reformă reală a statului.
Vezi mai jos postarea integrală:
”Două aspecte esențiale trebuie subliniate în legătură cu decizia pronunțată ieri de Curtea Constituțională a României (CCR):
1. Deși aplicabilitatea deciziei este, formal, limitată la viitor, efectele sale practice sunt imediate și profunde. Dosarele în curs, inclusiv cele aflate pe rolul instanțelor cu obiectul verificării averii, vor fi grav afectate. Mecanismul central utilizat până acum — analiza comparativă între venituri și cheltuieli — devine, în fapt, inutilizabil. Eliminarea obligației de declarare exhaustivă a patrimoniului deținut împreună cu familia și excluderea din evaluare a membrilor de familie (soț/soție, copii aflați în întreținere) golesc procedura de conținut și eficiență.
2. În consecință, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre aceste persoane, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație. Dacă și până acum procedura de control al averii prezenta deficiențe structurale, în urma acestei decizii devine, practic, inoperabilă. Se deschide astfel o breșă majoră în arhitectura națională de protejare a integrității funcției publice.
Este relevant de amintit că ANI a mai traversat o criză similară în 2010. Însă atunci existau alternative juridice viabile și un sprijin politic solid pentru remediere. Astăzi, acest suport lipsește. Iar principiul transparenței — fundamentul legal și funcțional al Agenției Naționale de Integritate — este grav compromis.
Contextul general este, de asemenea, profund diferit. În urmă cu 15 ani, susținerea luptei împotriva corupției era o prioritate națională, iar mecanismele europene de monitorizare — MCV și aderarea la Schengen — funcționau ca garanții externe ale reformei. Între timp, România a eliminat aceste repere de conformitate și, la scurt timp, regresează la paradigma legislativă a anilor ’90, când Legea nr. 115/1996 impunea o declarație de avere formală, opacă, inaccesibilă publicului și lipsită de control. Este o involuție regretabilă. Și, mai mult decât atât, profund îngrijorătoare.
Gravitatea situației depășește planul juridic. Este vorba despre credibilitatea internațională a României într-un moment marcat de incertitudine geopolitică și fragilitate politică internă. După sincopele majore înregistrate în relația cu partenerul strategic, România riscă să-și piardă încrederea și în fața Uniunii Europene, exact în etapa în care părea să-și consolideze statutul de stat membru matur și predictibil.
Aderarea la OCDE, unde ANI a fost prezentată ca model instituțional, este serios vulnerabilizată. Totodată, negocierea și implementarea PNRR — condiționată de angajamente clare privind buna guvernanță și integritatea publică — este afectată. Impactul strategic este major, iar consecințele, greu de cuantificat în acest moment.
P.S.: Pentru cei tentați să speculeze “conspiraționist” pe marginea acestei decizii, trebuie spus limpede: hotărârea CCR nu îl favorizează pe președintele Dan, ci, dimpotrivă, vulnerabilizează mandatul său. Mesajul central de reformă și relansare legitimă a luptei anticorupție — fără abuzurile trecutului, dar cu instrumente funcționale — este afectat direct. În mod subiectiv și politic, această decizie contravine direcției pe care a asumat-o în fața electoratului.”
Decizia CCR privind declarațiile de avere și interese
CCR a declarat neconstituționale două articole esențiale din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice:
Articolul 3, alineatul (2): Acesta prevedea că declarațiile de avere trebuie să includă și bunurile și veniturile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere.
Articolul 12, alineatul (6): Acesta obliga Agenția Națională de Integritate (ANI) să publice declarațiile de avere și de interese pe site-ul său oficial.
Decizia CCR este definitivă, obligatorie și produce efecte pentru viitor, adică se aplică doar declarațiilor depuse după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.
Consecințe și reacții
Restrângerea transparenței: Declarațiile de avere nu vor mai fi publice și nu vor mai include informații despre bunurile și veniturile membrilor de familie, ceea ce limitează capacitatea de control public și jurnalistic asupra averilor demnitarilor.
Impact asupra ANI: Agenția Națională de Integritate nu va mai putea solicita documente și informații despre soți, soții sau copii, ceea ce reduce drastic capacitatea instituțională de investigație.
Critici din partea societății civile și a experților: Fostul președinte al ANI, Horia Georgescu, a avertizat că procedura de control al averilor devine inoperabilă, iar România riscă să-și piardă încrederea în fața Uniunii Europene și să afecteze procesul de aderare la OCDE.
Reacții politice: Președintele Nicușor Dan a criticat decizia, afirmând că este în contradicție cu principiul transparenței în exercitarea funcțiilor publice.
Această decizie marchează o schimbare semnificativă în politica de transparență a averilor demnitarilor din România, cu implicații majore asupra luptei împotriva corupției și a integrității în funcția publică.
