Posturile de început de carieră, cele mai expuse automatizării, au înregistrat o scădere a angajărilor de 16%
Inteligența artificială se profilează drept una dintre cele mai puternice forțe de transformare a economiei globale, însă impactul său asupra locurilor de muncă riscă să devină exploziv, începând cu 2026. Avertismentul a fost lansat marți la Forumul Economic Mondial de la Davos de către Fondul Monetar Internațional, lideri politici și directori ai marilor companii, potrivit CNBC.
Directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a subliniat că AI are capacitatea de a stimula semnificativ creșterea economică, cu un aport estimat de până la 0,8% anual la PIB-ul global. În același timp însă, efectele asupra pieței muncii sunt descrise ca fiind bruște și insuficient anticipate. Georgieva a comparat șocul produs de AI cu un „tsunami”, avertizând că statele și companiile nu sunt încă pregătite să gestioneze această tranziție, în special din perspectiva recalificării forței de muncă.
Datele din SUA confirmă presiunea crescândă: în 2025, aproape 55.000 de concedieri au fost puse pe seama introducerii tehnologiilor bazate pe AI, restructurări operate de giganți precum Amazon, Salesforce, Accenture sau Lufthansa. În paralel, teama angajaților că ar putea fi înlocuiți de algoritmi a crescut semnificativ, de la 28% în 2024 la 40% estimat pentru 2026, potrivit unui sondaj realizat de Mercer.
Aceeași firmă de consultanță avertizează că majoritatea angajaților consideră că liderii corporativi minimalizează impactul emoțional al automatizării. În plus, Deutsche Bank anticipează o creștere a disputelor juridice legate de protecția datelor, drepturi de autor și utilizarea chatboturilor, mai ales în cazurile care implică utilizatori vulnerabili.
Un studiu realizat de Universitatea Stanford indică o evoluție inegală a pieței muncii: posturile de început de carieră, cele mai expuse automatizării, au înregistrat o scădere a angajărilor de 16%, în timp ce pozițiile pentru angajați cu experiență rămân relativ stabile.
Există însă și voci mai prudente. Directorul general al Randstad, Sander van’t Noordende, consideră că o parte dintre concedierile atribuite AI reflectă, de fapt, incertitudini economice mai largi, nu efecte directe ale tehnologiei. Totuși, presiunea investitorilor este tot mai evidentă: aproape toți penalizează companiile care nu investesc în formarea angajaților în domeniul AI, iar majoritatea preferă firmele cu strategii clare de integrare a tehnologiei.
Potrivit expertului în viitorul muncii Ravin Jesuthasan, criteriile de investiție s-au schimbat radical. Companiile sunt evaluate tot mai mult, în funcție de modul în care reușesc să combine inteligența artificială cu capitalul uman, iar această ecuație va decide câștigătorii și pierzătorii noii economii. În acest context, 2026 este văzut ca un moment de cotitură pentru adaptarea globală la era AI.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
