Datoria suverană globală a depășit 365 de trilioane de dolari după o creștere de aproximativ 10 trilioane de dolari în prima jumătate a anului, potrivit datelor Institutului de Finanțe Internaționale (IFI).
Presiunea asupra finanțelor publice se accentuează într-un moment în care randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani în Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie.
CNBC arată că evoluția reflectă preocupările investitorilor legate de dobânzile ridicate, costurile energiei, ritmul redus al economiei și nivelul cheltuielilor publice.
Economiile dezvoltate, în fața unor costuri tot mai mari
IFI atrage atenția asupra situației din cele mai mari economii ale lumii, care se confruntă cu „deficite persistente mari și cheltuieli cu dobânzile în creștere – provocări asociate mult timp cu statele emergente îndatorate”.
Costurile aferente datoriei sunt deja semnificative. Economiile dezvoltate au achitat anul trecut peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzi.
Suma depășește cheltuielile globale pentru inteligență artificială, estimate la 2,6 trilioane de dolari, pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, și pentru energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.
Creșterea randamentelor obligațiunilor poate amplifica presiunea asupra bugetelor, deoarece noile împrumuturi ajung la costuri mai mari.
IFI: Datoria riscă să devină un cerc vicios
Institutul de Finanțe Internaționale avertizează că datoria publică are și o componentă politică.
Situația poate crea un „cerc vicios între alegeri și soluții rapide pe termen scurt, și o vulnerabilitate pe termen lung pe măsură ce utilitatea marginală a datoriei mari scade”.
IFI avertizează și asupra efectului dobânzilor mai mari:
„Pe măsură ce ratele de referință cresc, cheltuielile cu dobânzile vor crește vertiginos, în timp ce presiunile structurale din sănătate și pensii publice rămân în mare parte nesoluționate.”
OCDE și FMI cer măsuri pentru reducerea presiunilor bugetare
OCDE consideră necesare eforturi pentru a „limita și realoca cheltuielile guvernamentale, a îmbunătăți eficiența sectorului public și a consolida veniturile”.
La rândul său, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a declarat pentru BBC că șocurile economice „împing nivelurile datoriei în sus pe o scară uriașă”. Ea a criticat lipsa unor măsuri suficiente din partea guvernelor și a subliniat:
„Este imposibil să subliniez îndeajuns cât de critic este să avem curajul de a lua măsurile necesare. Sunt pași dificili politic, dar necesari.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
