În era digitală, cenzura nu mai are nevoie de interdicții. Nu trebuie să oprești o știre ca să o faci să dispară. E suficient s-o acoperi cu zgomot, să o răstălmăcești sau s-o împingi afară din atenția publicului cu altceva — mai picant, mai șocant, mai „viral”. Iar în România, acest tip de manipulare e practicat des, uneori vizibil, alteori cu mănuși albe.
Ce sunt strategiile de manipulare mediatică?
Sunt metode prin care un actor — partid politic, om de afaceri, instituție sau agenție de PR — folosește presa, internetul și rețelele sociale pentru a neutraliza sau deturna impactul unei informații sensibile. Nu e o conspirație, ci un set de tehnici studiate, rafinate și deja aplicate global.
Iată cele mai răspândite:
1. Flooding the Zone
Este suprainformarea voită. Se publică simultan un val de articole, opinii sau știri, cu sau fără legătură între ele, dar suficient de puternice pentru a face uitată o poveste incomodă. Este o tactică folosită masiv în campaniile lui Donald Trump, descrisă academic în Network Propaganda (Benkler, Faris, Roberts – Harvard, 2018). Practic, publicul devine anesteziat: nu mai știe ce e important și ce nu.
În România, tactica este des întâlnită în momente-cheie: anchete penale cu miză politică, proteste de amploare, scandaluri cu personaje influente. Nu rareori, apar brusc „bombe mediatice” despre altceva, fix în acele 24–48 de ore în care o poveste ar fi putut prinde tracțiune.
Ce este:
Este o tactică de supraîncărcare informațională. Ideea nu este să convingi, ci să anesteziezi. Dacă spațiul public este sufocat cu mesaje, opinii, știri contradictorii sau neimportante, publicul:
- devine confuz;
- își pierde interesul;
- nu mai poate distinge între important și irelevant.
Cum funcționează:
- Se lansează simultan mai multe știri, clipuri, articole, opinii — pe teme diferite, dar în același interval.
- Scopul este să „îngroape” sau să dilueze impactul unei informații sensibile (de ex: o anchetă jurnalistică, un proces penal, o declarație compromițătoare).
- Este adesea orchestrat de echipe de PR sau consultanți politici.
Aplicabilitate în România:
- În timpul protestelor anticorupție, anumite televiziuni lansau simultan povești despre „rețele de manipulare”, „provocatori”, „statul paralel”, deturnând atenția de la mesajul real al străzii.
- În scandaluri politice (ex: dosare penale ale unor lideri), brusc apar valuri de știri de tip: „Lovitură pentru DNA!”, „Atac din partea SRI!” sau „Breaking news cu un nou conflict politic artificial”.
2. Framing și Reframing
Acestea nu schimbă faptele, ci modul în care sunt prezentate. Un politician prins într-un caz de corupție poate fi descris ca „victimă a sistemului” sau „simbol al abuzurilor din justiție”. Totul depinde de cine spune povestea și cum o încadrează.
Conceptul este vechi — Frame Analysis (Erving Goffman, 1974) — și eficient. În România, a fost folosit pentru a descrie deciziile instanțelor, protestele civice sau poziționările unor oameni de afaceri: în funcție de sursă, aceleași evenimente par radical diferite.
Ce este:
Framing (încadrare) este arta de a influența modul în care o informație este percepută — fără să o schimbi, ci doar alegând cum o prezinți.
Reframing înseamnă rescrierea cadrului narativ, pentru a schimba semnificația aceleiași povești.
Cum funcționează:
- Alegi ce aspecte subliniezi și ce ignori.
- Dai titluri emoționale sau manipulative.
- Alegi fotografii care influențează percepția (ex: o poză „rău intenționată” cu cineva care gesticulează violent).
- Schimbi vinovatul – din victimă în agresor sau invers.
Exemple din România:
- Un judecător care anulează un mandat abuziv e prezentat ca fiind „parte a mafiei”.
- O decizie CEDO favorabilă unei persoane controversate devine „o rușine pentru justiția română”.
- Cazurile de abuzuri în justiție sunt prezentate ca „lupte între clanuri” sau „conflicte între puteri”, fără a discuta fondul.
Este foarte eficient pentru a transforma faptele în ideologie. Cine controlează cadrul narativ, controlează percepția.
3. Astroturfing
Este simularea unui sprijin popular. Se creează impresia că o opinie este împărtășită de „marea masă”, prin comentarii copiate, articole „independente” cu același mesaj sau conturi false.
Astroturfing înseamnă simularea unui sprijin popular spontan, când de fapt mesajele sunt produse, coordonate și finanțate de o agenție, un partid sau o companie.
Denumirea vine de la „Astroturf” – un gazon sintetic: pare real, dar nu este.
Cum funcționează:
- Se creează rețele de conturi false sau influenceri care repetă același mesaj.
- Se distribuie conținut identic pe pagini diferite (Facebook, TikTok, Instagram), fără să se declare sponsorizarea.
- Se fabrică „viralitate” – postări, comentarii, clipuri aparent „din popor”.
Exemple:
- Campania PNL derulată prin Kensington Communication pe TikTok : 130+ influenceri postați simultan, fără să declare că promovau un mesaj politic.
- În alte cazuri, apar în comentarii pe site-uri valuri de mesaje pro sau contra, toate cu ton similar, conturi suspecte, coordonate de „fermă de boți”.
Este o tactică greu de detectat pentru publicul larg, dar extrem de eficientă.
În România, acest fenomen se observă pe Facebook, YouTube, în comentariile la articole sau pe TikTok. Nu este exclus ca în spatele acestor „valuri populare” să se afle echipe de comunicare profesioniste.
4. Smearing
Este compromiterea directă a unei persoane: dacă nu-i poți combate ideile, murdărește-i imaginea. Cuvinte precum „trădător”, „corupt”, „sorosist” sau „nazist” apar în titluri, în emisiuni sau în comentarii.
Cum funcționează:
- Se lansează acuzații personale (fără dovezi) prin media mainstream sau social media.
- Se folosesc etichete degradante: „corupt”, „fugar”, „trădător”, „sorosist”, „nazist”, „agent extern”, etc.
- Se preia viața personală (familie, averi, trecut) pentru a submina încrederea publicului.
- Se combină știri fabricate, leak-uri dubioase și imagini scoase din context, toate în orchestrare.
- Se creează un efect de val: multiple surse — aparent independente — difuzează aceeași poveste negativă, creând impresia că acuzațiile sunt realitate.
Exemple recente:
- Liberties.eu (2022): descrie smearing-ul drept un mecanism prin care „persoanele incomode pentru guverne sunt ignorate sau atacate ca trădători, fără a se răspunde la substanța criticilor” liberties.eu.
- Organizarea atacurilor online cu hashtag-uri, clipuri false sau imagini manipulate împotriva jurnaliștilor, activiștilor sau opozanților — documentată în mod special în perioada pandemiilor și alegerilor, unde statul sau corporația au declanșat astfel de campanii.
Efecte și scopuri:
Prevenirea reacției publice: atacul pe plan personal inhibă susținerea critică.
Dezumanizare și discreditare socială;
Distragere a atenției de la probarea unor acuzații reale;
Consolidarea grupurilor de susținători prin rallying anti-adversar;
5. Timing tactic
Poate cea mai subtilă formă de manipulare: momentul în care apare o știre „de acoperire” — exact când altceva ar fi trebuit să fie discutat. E o tehnică de PR de criză clasică: schimbi agenda. În loc să negi o acuzație, o eclipsezi.
S-a întâmplat de nenumărate ori în România. Când apare o anchetă jurnalistică incomodă, la scurt timp urmează fie o declarație scandaloasă, fie o „poveste umană” livrată cu lacrimi și emoție, fie o diversiune tabloidă. Rezultatul? Publicul uită.
Am întrebat Chat GPT cum poți identifica astfel de agenții oferind nume de agenții media cunoscute sau chiar televiziuni precum realitatea.net, televiziunea cea mai amendată de CNA, foarte interesant răspunsul oferit:
”Mai jos ai o analiză clară și structurată despre modul în care putem identifica agențiile de PR în România care pot fi implicate în campanii de manipulare media, legând serviciile lor de tacticile discutate anterior (smearing, flooding, framing etc.), cu exemple concrete și surse:
Cum identifici agenții de PR cu potențial de manipulare media
1. Maparea tacticilor în serviciile oferite
Am stabilit anterior legătura dintre tactici și servicii. Iată versiunea centrală:
| Tactică | Serviciu PR „mascat” |
|---|---|
| Smearing | Campanii negative, comparative messaging |
| Flooding the zone | Amplificare media, content seeding, outreach multi-canal |
| Framing / Reframing | Strategie narativă, manage crisis, rebranding |
| Astroturfing | Campanii cu influenceri, UGC (user-generated content) |
| Timing tactic | Control calendar editorial, reacție rapidă în criză |
2. Analiza site-urilor agențiilor selectate
Amicom (amicom.ro)
- Servicii: „Strategic communication”, „crisis & reputation management”, „media relations”, „public affairs” (ro.linkedin.com, f6s.com, clutch.co).
- Observații:
- Oferă „crisis & reputation management” → poate include framing și smearing ca tactici de aparență „pozitivă”.
- „Media relations” și „public affairs” pot masca timing tactic, content seeding sau chiar astroturfing (prin rețele de distribuție).
- Clienți includ companii mari (Chevron, HP, KPMG etc.) → pot avea interese economice sensibile.
- Semnale: limbaj vag, servicii multiple, clienți puternici → există potențial de implicare în strategii de manipulare, chiar dacă nu există probe concrete.
Disruptive Technologies (disruptivetechnologies.ro) – Augustin Jianu
- Site prezentat ca firmă de consultanță tech, fără indicii clare despre PR sau comunicare strategică
- Nu oferă explicit brand awareness, crisis management etc., deci nu intră în aria manipulatorie identificată.
3. Căutare pe Realitatea.net
- Am verificat indicații despre Realitatea.net ca „partener media” sau colaborări PR. Nu există dovezi publice evidente despre contracte de PR sau agenții asociate.
- Este însă cotată de Media Bias/FactCheck ca „right-biased” și „questionable” — ceea ce sugerează prezența unor narative politizate și posibil strategii de framing sau timing tactic.
Kensington Communication – un studiu de caz
Context & date publice
- Agenție specializată în marketing politic, implicată direct în campanii electorale prin intermediul rețelelor de socializare.
- A fost furnizor al PNL în campania TikTok „#balanceandsincerity”, care s-a transformat — printr-o serie de acțiuni — într-o promovare neoficială a lui Călin Georgescu.
- Ancheta jurnalistică Snoop.ro, întărită de surse CSAT și ANAF, confirmă că PNL a finanțat campania, iar Kensington a orchestrat-o — prima campanie politică de anvergură pe TikTok în România
Tactici suspecte identificate
| Tactică de manipulare | Cum s-a aplicat de Kensington |
|---|---|
| Astroturfing | Recrutarea a 130+ influenceri prin FameUp pentru a promova narative indirect politice . |
| Timing tactic | Campania TikTok s-a derulat strategic înainte de turul 1 al alegerilor, coincizând cu momentul decizional . |
| Framing / Reframing | Mesajele „echilibru și sinceritate” personalizate pentru un candidat — reîncadrând percepția publică . |
| Astroturfing + Flooding | Postări sincrone de la influenceri anonimi, menit să genereze aparența unei avalanșe organice de susținere. |
Declarații publice & apărare
- Kensington susține că a fost victima unui act de deturnare a campaniei și că pe hashtag-ul oferit de ea (#balanceandsincerity) s-a acționat neautorizat.
- A emis plângere penală pentru modificările aduse fără consimțământ, dar ancheta a ridicat semne clare în privința lipselor de transparență – reclamele și creatorii fiind mascați .
4. Ce semnale urmărești pe site-urile agențiilor
Pentru a identifica agenții cu potențial de manipulare:
- Campanii negative sau comparative – pot ascunde smearing.
- Rețele de influenceri + lipsă transparență – pot masca astroturfing.
- „Control calendar” sau „media avalanche” – indicii de flooding și timing tactic.
- Crisis management agresiv – indicii de framing invers și smearing prin media relations.
- Portofolii cu partide, afaceri controversate, justiție – pot promite rebranding narativ pentru clienții sensibili.
5. Concluzie & recomandări
- Amicom este un exemplu reprezentativ de agenție PR cu servicii ce se pot traduce, în practică, în tactici manipulative – chiar dacă nu există dovezi publice că ar fi fost folosită în scopuri politice sau murdare.
- Disruptive Technologies nu intră în zona PR manipulatorie.
- Realitatea.net, deși nu e legată oficial de o agenție, afișează comportamente editorial-politizate compatibile cu framing și timing tactic.
Ce poți face în continuare
- Analizează mai multe agenții (McCann PR, Graffiti PR, Rogalski Damaschin etc.) pe aceiași parametri.
- Caută conexiuni financiare: contracte între agenții și partide sau companii cu interese sensibile.
- Monitorizează campanii suspecte: mesaje identice, sincronizare, atacuri personalizate.
- Consultă investigațiile jurnalistice și baze de date oficiale pentru confirmări ulterior.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
