40 C
București
marți, 16 iulie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoCu ce speranță pleacă la Kiev premierul Ciolacu. Premierul Ucrainei urmează să...

Cu ce speranță pleacă la Kiev premierul Ciolacu. Premierul Ucrainei urmează să recunoască drepturile etnicilor români

Premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat că va avea o vizită în Ucraina în această săptămână, unde se va întâlni cu premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, de la care se așteaptă să aibă un punct de vedere oficial în ceea ce privește protejarea drepturilor etnicilor români care trăiesc în Ucraina.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat că, în urma negocierilor dintre oficialii României și cei ai Ucrainei, “am ajuns la un compromis şi în ceea ce priveşte minorităţile”. Detalii despre înțelegerea la care au ajuns cele două părți vor fi făcute publice cu prilejul vizitei pe care o va efectua la Kiev premierul României. Vizita este deja programată dar premierul României nu a indicat data exactă, respectând astfel cerințele de securitate care se aplică pentru orice vizită la nivel înalt într-o țară aflată în război.

“De la Kiev o să fac un anunţ şi eu şi primul-ministru al Ucrainei, fiindcă drepturile minorităţilor trebuie să fie în oglindă. Ce facilităţi şi ce drepturi au ucrainenii pe teritoriul României, aceleaşi drepturi le vrem şi noi în Ucraina. Şi plus că sunt foarte mulţi români, de etnie română, care participă la războiul din Ucraina”, a explicat premierul Ciolacu într-o emisiune a postului de televiziune Prima News.

Unul dintre subiectele care vor fi atinse în declarația de la Kiev se va referi, aproape cu certitudine, la inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”. Aceasta este limba despre care fosta guvernare comunistă a Republicii Moldova susținea că este vorbită în Republica Moldova. Dar după ce Maia Sandu a devenit șef de stat, Republica Moldova a decis că limba ei națională este limba română. Așa se face că, în anul 2023, singurii politicieni care mențin ideea de „limbă moldovenească” sunt cei de la Tiraspol (separatiști susținuți de Rusia) și cei de la Kiev. Pentru Ucraina, momentul în care va recunoaște că nu există „limba moldovenească” va coincide, automat, cu momentul în care va recunoaște că vorbitorii de „limbă moldovenească” de pe teritoriul Ucrainei sunt, în realitate, etnici români.

Secretarul de stat pentru Culte, originar din județul Suceava, discută chestiunea bisericilor românești din Ucraina

O chestiune la fel de importantă este cea a lăcașurilor de cult românești din Ucraina. Premierul Ciolacu a precizat că de această chestiune se ocupă Ciprian Olinici, secretar de stat pentru Culte. „Are un dialog din acest moment şi cu partea ucraineană”, a precizat premierul Ciolacu. Ciprian Olinici, originar din județul Suceava, are un doctorat în Teologie la Universitatea din Iași. Premierul l-a numit secretar de stat pentru Culte în iunie 2023, beneficiind inclusiv de susținerea Preafericitului Daniel, patriarhul Bisericii Ortdoxe Române.

Ideea ca etnicii români din Ucraina să aibă aceleași drepturi ca etnicii ucraineni din România ar fi extrem de generoasă pentru românii din Ucraina. În România, minoritatea ucraineană este reprezentată de o organizație proprie: Uniunea Ucrainenilor din România. Președintele UUR are, automat, un mandat de deputat în Parlamentul României. De altfel, în România, singura organizație etnică aptă să obțină pragul minim de voturi (5 la sută) necesar pentru a intra în Parlament, și care își nominalizează astfel un anumit număr de senatori și de deputați, este UDMR. Toate celelalte organizații etnice din România, indiferent cât de puține voturi adună la alegerile parlamentare, au rezervat câte un loc de deputat în Parlamentul României.

Despre drepturile minorității românești din Ucraina s-a discutat și între cei doi șefi de stat, Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski. Cel mai recent, cu prilejul vizitei la București a lui Zelenski, președintele României a subliniat, chiar la conferința de presă comună, că i-a atras atenția președintelui Ucrainei asupra acestei chestiuni sensibile.

„În România trăiește o comunitate ucraineană iar în Ucraina trăiește o comunitate românească. Noi ne dorim ca cele două minorități, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special în ceea ce privește limba vorbită și educația în limba maternă”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Acum o săptămână, cu prilejul primei sale vizite în România, președintele Zelenski a fost întrebat de jurnaliștii români cum privește statul ucrainean chestiunea minorității românești și în ce moment va recunoaște că limba moldovenească nu există – fiind în realitate vorba de limba română, vorbită de minoritatea românească din Ucraina.

„Guvernul nostru se va întâlni, într-o săptămână sau două, şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Personal, înclin către decizia de a întări parteneriatul nostru şi de a rezolva astfel de probleme. Îmi pare rău că nu mă pot gândi mereu la toate problemele mici. Pentru o ţară în război asta nu e problemă”

Volodimir Zelenski,

Președintele Ucrainei

În timp ce Ucraina încă ezită să emită un punct de vedere ferm, Republica Moldova a renunțat deja la ideea de „limbă moldovenească” și a stabilit că limba ei națională este limba română.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă