Franța traversează una dintre cele mai severe crize politice din ultimele decenii, iar președintele Emmanuel Macron se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a convoca alegeri parlamentare anticipate sau chiar pentru a demisiona.
Apelurile nu mai vin doar din partea opoziției, ci și din interiorul fostului său cerc de aliați. Édouard Philippe, premier între 2017 și 2020 și actual lider al partidului Horizons, apropiat de tabăra prezidențială, a declarat marți că „timpul este esențial” și că „Franța nu-și mai poate permite încă 18 luni de haos politic”. El a cerut ca Macron să anunțe alegeri prezidențiale anticipate imediat după adoptarea bugetului pe 2026.
Situația vine pe fondul blocajului parlamentar instalat după alegerile anticipate din 2024, care au lăsat Franța cu o Adunare Națională fragmentată între trei blocuri aproape egale: stânga, extrema dreaptă și alianța centristă a lui Macron. De atunci, niciun guvern nu a reușit să obțină o majoritate stabilă pentru a adopta bugetul sau reformele economice urgente.
CITEȘTE ȘI – Un parlamentar italian căutat de Ungaria se agață de imunitatea oferită de UE
Demisii în lanț și haos guvernamental
Criza s-a adâncit luni, când premierul Sébastien Lecornu, numit în funcție cu doar 28 de zile în urmă, și-a anunțat demisia împreună cu întreg cabinetul, după ce eforturile de a forma o coaliție stabilă au eșuat. Lecornu, al cincilea premier al lui Macron din 2022, a fost totuși rugat de președinte să poarte ultimele discuții cu liderii partidelor pentru a „defini o platformă de acțiune și stabilitate”.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN), condus de Jordan Bardella, a refuzat însă participarea, acuzând negocierile că „nu mai servesc intereselor francezilor, ci doar supraviețuirii politice a președintelui”.
Foști aliați se întorc împotriva lui Macron
Fostul premier Gabriel Attal, care a condus pentru scurt timp guvernul în 2024 și este acum liderul partidului pro-Macron Renaissance, a declarat că nu mai înțelege deciziile președintelui, criticând „obsesia acestuia de a păstra controlul total”.
În același timp, Le Monde a publicat un editorial dur, calificând situația drept o „farsă tragică” și un nou semn al „dezmembrării celui de-al doilea mandat al lui Macron”.
Criza politică se desfășoară pe fundalul unor dificultăți economice tot mai grave. Datoria publică a Franței este a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, iar deficitul bugetar – aproape de 6% – depășește cu mult limitele impuse de Bruxelles.
Pentru adoptarea bugetului, guvernul are nevoie de sprijinul opoziției moderate, inclusiv al socialiștilor, care cer „o schimbare de direcție și un guvern de stânga”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
