Inițiativa a fost adoptată tacit de Senat și prevede majorări etapizate în 2026–2027, într-un context de presiune tot mai mare asupra sistemului public de pensii.
Propunerea legislativă privind creșterea contribuției la Pilonul II de pensii private a fost considerată adoptată tacit de Senat, după ce nu a fost dezbătută în termenul legal.
Documentul ajunge acum la Camera Deputaților, care este for decizional și va stabili dacă măsura va fi aplicată sau din nou amânată.
Inițiativa urmărește revenirea la calendarul inițial al reformei pensiilor din 2008, care prevedea atingerea nivelului de 6% din salariul brut direcționat către fondurile administrate privat.
Creștere etapizată în următorii doi ani
Potrivit proiectului, majorarea contribuției se va face gradual, în anii 2026 și 2027. În prezent, procentul virat către Pilonul II este de 4,75%, sub nivelul stabilit inițial.
Diferența este rezultatul unor amânări repetate, motivate de crize economice, ajustări bugetare și decizii politice de a menține mai multe resurse în sistemul public.
Miza: echilibrul pe termen lung al pensiilor
Susținătorii proiectului argumentează că măsura este necesară pentru a reduce presiunea asupra Pilonului I, afectat de scăderea populației active și de creșterea numărului de pensionari.
În acest context, Pilonul II este văzut ca o sursă complementară de venit la bătrânețe, bazată pe acumulare individuală și investiții financiare.
Contribuțiile virate către fondurile private sunt administrate în numele fiecărui participant și investite pe piețele financiare, cu scopul de a genera venituri suplimentare la pensionare.
Fondurile de pensii private au devenit actori importanți pe piața financiară românească. Activele administrate depășesc 200 de miliarde de lei, fiind investite în principal în titluri de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București.
O creștere a contribuției ar aduce anual fluxuri suplimentare de câteva miliarde de lei, care ar putea susține atât finanțarea datoriei publice, cât și companiile din economie.
Cost bugetar imediat pentru stat
Pe termen scurt însă, majorarea contribuției la Pilonul II ar reduce veniturile Pilonului I, întrucât o parte din contribuțiile sociale ar fi redirecționate către fondurile private. Acest lucru ar însemna un necesar mai mare de subvenții de la bugetul de stat pentru plata pensiilor curente.
Această presiune bugetară a fost motivul principal pentru care, în trecut, guvernele au frânat creșterea contribuțiilor, mai ales în perioadele cu deficit ridicat.
Randamente peste inflație, dar cu fluctuații
În ultimii ani, fondurile de pensii private au obținut, în medie, randamente superioare inflației pe termen lung, chiar dacă au existat episoade de volatilitate, mai ales în anii marcați de crize economice și tensiuni geopolitice.
Administratorii mizează pe orizontul lung de economisire pentru a amortiza șocurile din piețele financiare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
