România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei publice ca procent din PIB din Uniunea Europeană în perioada 2020–2024, potrivit unei analize publicate de Confederația Patronală Concordia.
Tendința ascendentă apropie țara de pragul critic de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht – un nivel de referință pentru stabilitatea fiscală în blocul comunitar.
„Decidenţii trebuie să găsească rapid echilibrul corect între disciplina fiscală şi sprijinirea creşterii economice”, avertizează analiza Concordia.
România, pe un traseu fiscal îngrijorător în comparație cu alte state UE
Dacă în perioada 2010–2019 datoria publică a României a crescut într-un ritm moderat – cu o medie de 2,1 puncte procentuale anual, în linie cu media UE – între 2020 și 2024 ritmul s-a accelerat dramatic, ajungând la o medie de 4 puncte procentuale pe an, cea mai mare din Uniune.
În contrast, țări precum Spania, Portugalia și Cipru au reușit în aceeași perioadă să diminueze ponderea datoriei publice, semnal că o redresare fiscală este posibilă chiar și după șocuri economice severe.
Comisia Europeană: România va depăși pragul de 60% până în 2026
Datele Comisiei Europene arată că România se află pe o traiectorie clară de depășire a pragului de 60% din PIB în anii 2025–2026.
Deși depășirea în sine nu echivalează cu o criză, Concordia subliniază că ea ridică semne de întrebare majore cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a politicilor bugetare.
Depășirea acestui nivel poate atrage măsuri de monitorizare sporită din partea UE și afectează credibilitatea piețelor financiare asupra capacității României de a-și gestiona datoria.
Dobânzile împovărează bugetul, investițiile pot fi afectate
Creșterea datoriei publice antrenează o majorare a costurilor cu dobânzile, ceea ce reduce spațiul fiscal pentru investiții esențiale, precum infrastructura, educația sau sănătatea. Concordia avertizează că este nevoie de ajustări fiscale graduale și bine calibrate, pentru a evita o criză bugetară de proporții.
„Acest avans necesită o recalibrare a abordării fiscale, nu prin măsuri drastice, ci prin ajustări graduale şi bine gândite”, menționează raportul.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
