Spitalele din România au, în medie, un grad de ocupare de doar 63% pentru paturile destinate pacienților cu afecțiuni acute, potrivit unei platforme lansată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Datele indică diferențe importante între unitățile medicale: în timp ce marile spitale de urgență se confruntă frecvent cu aglomerație, numeroase spitale mai mici funcționează mult sub capacitate.
CNAS a lansat o platformă care permite compararea gradului de ocupare a paturilor, a numărului de pacienți tratați și a cheltuielilor înregistrate de spitalele din România.
Peste 140 de spitale au grad de ocupare sub 60%
Potrivit datelor prezentate de CNAS, mai mult de 140 de spitale au un grad de ocupare a paturilor pentru pacienți acuți sub 60%. În zeci de unități, mai puțin de jumătate dintre paturi sunt ocupate.
Situația ridică probleme legate de eficiența utilizării resurselor, deoarece spitalele cu activitate redusă au în continuare cheltuieli pentru personal, întreținere și funcționare.
Datele platformei permit și analiza raportului dintre veniturile obținute pentru serviciile medicale decontate de stat și cheltuielile cu personalul.
În aproximativ jumătate dintre unitățile analizate, salariile reprezintă până la 80% din aceste venituri. În zeci de spitale, ponderea depășește 90%.
CNAS vrea o imagine mai clară asupra banilor cheltuiți
Președintele CNAS, Dr. Horațiu Moldovan, spune că noul instrument poate contribui la o mai bună adaptare a serviciilor medicale la nevoile din fiecare zonă.
„Este o platformă care arată cum sunt cheltuiți banii, gradul de complexitate a cazurilor, gradul de ocupare a paturilor. Dacă un spital are pe acuți o rată mică de utilizare a paturilor, dar în zonă nu sunt suficiente paturi pentru paliație, putem să contractăm aceste tipuri de servicii”
Astfel, datele pot indica situațiile în care anumite spitale dispun de capacitate neutilizată, în timp ce alte tipuri de servicii medicale lipsesc în aceeași regiune.
Spitalele consumă peste 40% din bugetul CNAS
Cheltuielile pentru spitale reprezintă peste 40% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
În acest context, reorganizarea unităților sanitare, propusă de Ministerul Sănătății, urmărește reducerea cheltuielilor ineficiente și o utilizare mai bună a fondurilor publice.
Autoritățile susțin că o analiză mai precisă a gradului de ocupare și a serviciilor oferite ar putea permite redirecționarea resurselor către specialitățile și serviciile medicale de care pacienții au cea mai mare nevoie.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
