Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unei campanii de influențare desfășurate în România, care utilizează tehnici de micro-targetare și personaje create cu ajutorul inteligenței artificiale.
Aceste identități sunt prezentate în mod fals drept angajați ai instituțiilor de ordine publică, precum Poliția sau Jandarmeria, pentru a spori credibilitatea mesajelor distribuite pe rețelele sociale, transmite DNSC.
Potrivit instituției, conținutul distribuit este conceput să pară autentic, însă scopul real este testarea reacțiilor utilizatorilor și identificarea comportamentelor online.
Cum funcționează mecanismul de influențare
Reprezentanții DNSC explică modul de operare al atacatorilor:
„Semnalăm o campanie de influenţare cu micro-targetare la nivelul populaţiei României, care exploatează emoţiile şi contextul social pentru a testa tipul de conţinut la care reacţionează rapid şi eficient utilizatorii de pe social media din România. Atacatorii folosesc personaje generate cu inteligenţă artificială, prezentate în mod fals drept angajaţi ai Poliţiei Române sau Jandarmeriei Române, pentru a creşte credibilitatea conţinutului. Deşi la prima vedere postările par să reflecte situaţii reale, scopul acestora de a testa reacţia publicului şi de a identifica tipare de comportament online precum şi realizarea unei micro-targetări la nivelul populaţiei, pentru a calibra ulterior mesajele de influenţare viitoare. Aceste tehnici sunt utilizate şi în alte state, pentru a înţelege ce tip de conţinut „prinde” la public şi pentru a construi în viitor campanii mai eficiente de influenţare”.
Conținut înșelător și capcane frecvente
Specialiștii avertizează că astfel de metode sunt similare altor tipuri de conținut înșelător care circulă online, precum:
- așa-numitele „medicamente-minune” care promit vindecări rapide;
- aplicații sau platforme ce promit câștiguri financiare nerealiste;
- informații prezentate drept „descoperiri ascunse” menite să atragă atenția.
Riscuri pentru utilizatori
Experții subliniază că aceste campanii pot avea consecințe serioase:
„În unele cazuri, aceste tactici sunt asociate şi cu tentative de colectare a datelor personale sau fraude online”.
Pentru a evita capcanele, DNSC recomandă utilizatorilor:
- să nu distribuie conținut suspect, chiar dacă pare credibil;
- să verifice informațiile din surse oficiale;
- să analizeze atent imaginile și detaliile vizuale;
- să fie atenți la incoerențe în text, voce sau comportamentul personajelor;
- să confirme informațiile din mai multe surse independente.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
