Procurorii ceruseră pedeapsa maximă, calificând crima drept un act fără precedent în Japonia postbelică
Tetsuya Yamagami, autorul atacului armat soldat cu moartea fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe, a fost condamnat miercuri la închisoare pe viață, la peste trei ani de la atentatul comis în plină campanie electorală, un eveniment care a provocat un val de emoție și stupefacție la nivel global, relatează AFP.
În vârstă de 45 de ani, Yamagami a fost găsit vinovat pentru uciderea fostului lider nipon, care părăsise funcția cu doi ani înainte. Atacul a avut loc pe 8 iulie 2022, în orașul Nara, în apropiere de Kyoto, unde Abe participa la un miting electoral. Agresorul a folosit o armă improvizată, construită artizanal, într-o țară cunoscută pentru regimul extrem de strict al armelor de foc.
Sentința a fost pronunțată de judecătorul Shinichi Tanaka, în cadrul unei audieri la tribunalul din Nara. Procurorii ceruseră pedeapsa maximă, calificând crima drept un act fără precedent în Japonia postbelică și subliniind impactul profund asupra societății.
La deschiderea procesului, în octombrie, inculpatul și-a recunoscut fapta. Conform legislației japoneze, condamnarea pe viață permite teoretic eliberarea condiționată, deși, în practică, majoritatea deținuților rămân în închisoare până la sfârșitul vieții, potrivit specialiștilor.
Motivația atacului a atras o atenție considerabilă. Yamagami a susținut că l-a vizat pe Abe din cauza presupuselor sale legături cu Biserica Unificării, cunoscută și ca „secta Moon”. Asasinatul a declanșat o amplă reevaluare publică a activităților organizației religioase, acuzată de presiuni financiare asupra adepților și de relații apropiate cu mediul politic. Anchetatorii au arătat că inculpatul dezvoltase o ostilitate profundă față de această organizație, pe care o considera responsabilă pentru destrămarea familiei sale. Mama sa donase sume uriașe sectei, ceea ce a dus la ruină financiară, iar viața personală a lui Yamagami a fost marcată de traume, sinucideri în familie și tentative proprii de suicid.
Investigațiile ulterioare au scos la iveală legături extinse între Biserica Unificării și membri ai Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare, scandal care a dus la demisia mai multor miniștri. În 2025, justiția japoneză a dispus dizolvarea filialei locale a organizației, invocând prejudicii grave aduse societății.
Atentatul a evidențiat totodată vulnerabilități majore în dispozitivul de securitate al fostului premier și a determinat autoritățile să înăsprească legislația privind armele. Din 2024, difuzarea online de instrucțiuni pentru fabricarea armelor sau informații despre achiziționarea acestora este sancționată penal, ca parte a eforturilor de prevenire a unor tragedii similare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
