La întâlnire sunt așteptați 27 de șefi de stat sau de guvern, majoritatea europeni
Statele care sprijină Ucraina se reunesc marți, la Paris, într-un nou summit al așa-numitei „Coaliții de Voință”, cu obiectivul de a face pași concreți spre o eventuală soluționare a războiului declanșat de Rusia, conflict care se apropie de intrarea în al cincilea an. Reuniunea urmărește să evidențieze o apropiere de poziții între Statele Unite, partenerii europeni și Kiev în ceea ce privește viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina, potrivit Palatului Élysée, citat de AFP.
La întâlnire sunt așteptați 27 de șefi de stat sau de guvern, majoritatea europeni. Din partea Statelor Unite vor participa emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, aceasta fiind prima prezență americană la un summit fizic al coaliției lansate anul trecut de Franța și Marea Britanie.
Surse diplomatice indică prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a premierului britanic Keir Starmer, a cancelarului german Friedrich Merz, a premierului italian Giorgia Meloni și a prim-ministrului canadian Mark Carney.
Agenda discuțiilor vizează definirea unei poziții comune privind un eventual armistițiu între Ucraina și Rusia, reacțiile aliaților în cazul încălcării acestuia și principiul desfășurării unei forțe multinaționale menite să ofere garanții de securitate Ucrainei, în cadrul unui posibil acord politic. Reprezentanții președinției franceze au precizat că aceste decizii erau încă în curs de finalizare luni.
Detaliile militare vor rămâne însă în mare parte confidențiale. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a avertizat că vor fi făcute publice doar informațiile permise de secretul militar, fără a fi comunicate efectivele sau contribuțiile concrete ale statelor dispuse să participe la o eventuală forță internațională.
Potrivit aceleiași surse, obiectivul reuniunii este finalizarea procesului de „convergență” între aliați, astfel încât să existe o abordare coerentă privind garanțiile de securitate ce ar putea fi oferite Ucrainei după un armistițiu și în eventualitatea deschiderii negocierilor de pace.
Summitul de la Paris a fost precedat de mai multe reuniuni tehnice. Sâmbătă, consilieri de securitate din 15 state, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO, s-au întâlnit la Kiev pentru a discuta ultimele variante ale planului de încetare a focului propus de Statele Unite și negociat cu autoritățile ucrainene. Steve Witkoff a participat de la distanță la aceste discuții, iar luni a avut loc și o reuniune a șefilor de stat major.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că aceste consultări urmăresc să consolideze capacitatea de apărare a Ucrainei și să grăbească sfârșitul războiului. El a subliniat că Kievul se pregătește atât pentru o soluție diplomatică, cât și pentru continuarea apărării militare, în cazul în care presiunea internațională asupra Rusiei nu va fi suficientă.
De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a reiterat în ultimele săptămâni că Moscova își va atinge obiectivele în Ucraina fie prin negocieri, fie prin forță. Kremlinul a anunțat recent intenția de a adopta o poziție mai dură la masa negocierilor, după ce a acuzat Ucraina de o tentativă de atac cu drone asupra unei reședințe a liderului rus, acuzație respinsă de Kiev.
Pe fondul acestor tensiuni diplomatice, luptele continuă pe teren. Rusia a anunțat luni cucerirea localității Grabovske, în regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, unde Moscova urmărește crearea unei zone tampon la frontieră. Potrivit unei analize AFP bazate pe datele Institutului pentru Studiul Războiului, armata rusă a înregistrat în 2025 cel mai amplu avans teritorial de la începutul invaziei, controlând peste 5.600 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean.
În ajunul reuniunii de la Paris, atacurile rusești au lovit capitala Kiev și zonele învecinate. O clinică privată a fost incendiată în urma bombardamentelor, două persoane pierzându-și viața, iar mai multe fiind rănite. Alertele aeriene au fost active pe tot teritoriul Ucrainei, după ce forțele ruse au lansat 165 de drone, potrivit președintelui Zelenski.
Atacurile au provocat distrugeri ale infrastructurii și întreruperi de curent, în condiții de temperaturi nocturne scăzute, ceea ce a accentuat presiunea asupra autorităților ucrainene chiar înaintea unei reuniuni considerate decisive pentru viitorul sprijinului internațional acordat Kievului.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
