Autorităţile franceze analizează o reducere importantă a contribuţiei financiare la program, inclusiv o variantă în care bugetul alocat ar scădea la mai puţin de jumătate faţă de planurile iniţiale
Franţa ar putea abandona programul comun cu Germania pentru dezvoltarea noii generaţii de tancuri europene, MGCS (Main Ground Combat System), după apariţia unor neînţelegeri legate de finanţare şi ritmul de dezvoltare, a declarat directorul executiv al companiei germane Rheinmetall, scrie Reuters.
Armin Papperger a afirmat că retragerea Franţei reprezintă un scenariu posibil, deşi nu există o decizie finală în acest sens. Proiectul implică Rheinmetall, grupul franco-german KNDS şi compania franceză Thales. „Există un risc, însă nimic nu a fost stabilit”, a declarat şeful Rheinmetall, într-un interviu acordat presei germane.
Potrivit acestuia, autorităţile franceze analizează o reducere importantă a contribuţiei financiare la program, inclusiv o variantă în care bugetul alocat ar scădea la mai puţin de jumătate faţă de planurile iniţiale. Papperger a atras atenţia că, de la lansarea iniţiativei, finanţarea primită de industria implicată a fost de doar aproximativ 25 de milioane de euro, o sumă considerată insuficientă pentru un proiect militar de asemenea complexitate.
Parisul nu confirmă însă o eventuală retragere. O sursă guvernamentală franceză a transmis că MGCS rămâne un proiect strategic pentru Franţa, Germania şi compania KNDS, lăsând deschisă continuarea colaborării.
Programul a fost lansat în 2017 de cele două mari puteri europene pentru crearea unui sistem de luptă terestră care să înlocuiască tancurile Leopard 2 utilizate de armata germană şi Leclerc, aflate în dotarea forţelor franceze. De la început, proiectul a fost afectat de întârzieri şi dispute privind împărţirea responsabilităţilor între companii şi state.
Posibila criză din jurul MGCS apare într-un moment delicat pentru cooperarea militară franco-germană. Recent, au apărut tensiuni şi în jurul programului comun pentru avionul de luptă FCAS, iar dificultăţile de coordonare dintre Paris şi Berlin ridică întrebări privind capacitatea Europei de a dezvolta singură mari proiecte de apărare.
Pentru industria europeană de armament, blocajele acestor programe sunt urmărite atent, într-o perioadă în care statele UE încearcă să-şi consolideze autonomia militară.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
