Sejururile de o săptămână sunt înlocuite tot mai des cu plecări de patru-cinci zile, city-break-uri sau escapade în extrasezon
Peste șase din zece români nu au suficienți bani pentru a-și permite o săptămână de vacanță pe an, potrivit datelor Eurostat citate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Organizația avertizează că procentul de 61,4% indică o deteriorare accentuată a puterii de cumpărare și o piață turistică tot mai împărțită între cei care încă își permit să călătorească și cei care își reduc drastic bugetul pentru concedii.
În același timp, românii nu renunță complet la vacanțe, ci își schimbă modul în care le cumpără. Sejururile de o săptămână sunt înlocuite tot mai des cu plecări de patru-cinci zile, city-break-uri sau escapade în extrasezon, când prețurile sunt mai accesibile. Rezervările făcute din timp, dar și ofertele Last Minute, sunt folosite pentru a reduce cheltuielile.
ANAT susține că situația trebuie privită dincolo de statisticile privind turismul, deoarece accesul la vacanță este influențat direct de evoluția veniturilor populației. Potrivit organizației, reducerea consumului turistic de masă este una dintre consecințele scăderii puterii de cumpărare, iar industria încearcă să răspundă prin oferte flexibile și printr-un raport cât mai bun între preț și serviciile oferite. O soluție importantă pentru turismul intern rămân voucherele de vacanță, care, potrivit ANAT, susțin direct consumul în România. Organizația avertizează că, fără acest instrument, numărul persoanelor care nu își permit un concediu ar putea fi și mai mare.
Presiunea asupra bugetelor se vede și în alegerea perioadelor de călătorie. Lunile mai, iunie și septembrie câștigă teren în fața perioadelor de vârf, iar turiștii sunt mai atenți la fiecare cheltuială. Litoralul rămâne principala destinație estivală, dar cererea se concentrează în special în iulie și august. În schimb, turismul montan și balnear beneficiază de o distribuție mai echilibrată pe parcursul anului.
Destinațiile românești concurează tot mai greu pentru bugetele mici și medii cu Bulgaria, Grecia și Turcia, unde turiștii pot găsi, în anumite cazuri, un raport preț-calitate mai avantajos. În turismul rural, precum cel din Maramureș și Bucovina, cererea se menține, însă cheltuielile turiștilor rămân concentrate în principal pe cazare și masă, cu un consum redus pentru activități și experiențe suplimentare.
ANAT pune și creșterea tarifelor pe seama costurilor mai mari cu energia, utilitățile, alimentele, combustibilii, forța de muncă și taxele. Agențiile și hotelierii susțin că aceste majorări au ajuns inevitabil în prețul final, într-o perioadă în care consumatorii au devenit însă tot mai sensibili la tarife. Organizația avertizează și asupra riscului ca România să piardă competitivitate externă dacă politica fiscală rămâne imprevizibilă. Operatorii din turism au nevoie să își stabilească tarifele cu mult timp înainte pentru a putea promova destinațiile românești și a contracta cu marii tour-operatori internaționali.
Pentru relansarea turismului, ANAT cere menținerea unui TVA redus pentru HoReCa și agențiile de turism, predictibilitate fiscală și extinderea voucherelor de vacanță către angajații din mediul privat. Organizația propune și dezvoltarea turismului în extrasezon prin evenimente culturale și sportive, precum și investiții în infrastructură.
Potrivit ANAT, autostrăzile, transportul feroviar modern și conexiunile aeriene mai bune ar putea reduce costul deplasărilor și, implicit, ar lăsa turiștilor mai mulți bani pentru cazare, masă și activități. În lipsa unor astfel de măsuri, avertizează reprezentanții industriei, vacanța riscă să treacă treptat de la o componentă normală a vieții de familie la un privilegiu rezervat celor cu venituri mai mari.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
