Şeful Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), controversatul Mihail Vlasov (foto), socrul liberalului Cristian David, susţine într-o scrisoare adresată Camerelor judeţene că a discutat cu decidenţi politici despre un posibil transfer al Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la instituţia pe care o conduce. O tentativă similară a avut loc şi în 2009, însă aceasta a eşuat.
După ce a ratat în 2009 în tentativa sa de preluare a Registrului Comerţului la CCIR – în pofida sprijinului primit de la influenţi oameni politici precum ginerele său, liberalul Cristian David, sau conservatorul Bogdan Ciucă, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), controversatul avocat ieşean Mihail Vlasov, îşi încearcă din nou norocul.
De data aceasta el se poate aştepta la sprijinul ministrului Justiţiei, instituţie în subordinea căreia se află Registrul, Mona Pivniceru, despre care se ştie că se află în relaţii apropiate cu Vlasov. Ellocuieşte într-o vilă a RAPPS plătită din banii CCIR cu aproximativ 3.000 de euro pe lună.
Vlasov reia asaltul asupra Registrului Comerţului
Acum o săptămână, Mihail Vlasov a adresat o scrisoare preşedinţilor de Camere Judeţene de Comerţ şi Industrie (CJCI) în care le cere acestora să renunţe la simpatii, antipatii, iubiri, ură de dragul intereselor camerelor.
Apelul la solidaritate vine în contextul în care în vară mai multe CJCI l-au acuzat pe Mihail Vlasov că a cheltuit într-un singur an aproape 3 milioane de euro fără nicio justificare contabilă. Pentru 5 din cele 8 milioane de euro, bani aflaţi într-un fond la dispoziţia sa, Mihail Vlasov nu a putut prezenta documentele legale explicative.
Printre opozanţii lui Vlasov se numără CJCI din Craiova, Vâlcea, Arad, Sibiu, Bacău, în timp ce CJCI din Constanţa, Ilfov, Bucureşti şi Vrancea îl susţin. În scrisoarea trimisă, Vlasov susţine că, în lipsa solidarităţii, „există riscul producerii unor pagube colaterale majore pentru Sistem şi care nu vor mai putea fi reparate niciodată!“.
Care sunt însă pagubele? „Mă refer aici la Registrul Comerţului, activitate care a fost luată Camerelor conform deciziei Curţii Constituţionale (în 2009 – n.red.)“, spune el. Unul dintre motive l-aureprezentat fost neînţelegerile din sistem, iar acum Vlasov ar dori ca ele să dispară. El mărturiseşte că „decidenţii politici“ i-au solicitat expres ca, înainte de emiterea vreunei pretenţii, să facă „dovada unităţii Sistemului“. Într-un post-scriptum la scrisoare, Vlasov ameninţă cu excluderea CJCI rebele din „Sistem” şi cu înfiinţarea unor CJCI paralele, cu doar 5 societăţi comerciale, posibilitate pe care i-o conferă legea.
CCIR, cât de reprezentativă ?
În pofida denumirii pompoase purtate, nu este clar în ce măsură CCIR mai este reprezentativă pentru mediul de afaceri românesc. Nu se ştie nici măcar dacă din cele aproximativ 600.000 de firme din România mai sunt 1.000 membre ale CCIR.
Pe site-ul instituţiei nu se precizează această informaţie. Statutul CCIR este de ONG, instituţie autonomă a mediului de afaceri, ceea ce înseamnă că nu poate fi controlată financiar de organe de control precum Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Achiziţii Publice, Agenţia Naţională de Integritate, Corpuri de Control, etc.
Miza disputei în jurul Registrului Comerţului este controlul unor venituri estimate la 40 de milioane de euro, obţinute de această instituţie din taxele plătite de firme cu ocazia oricăror operaţiuni referitoare la forma, adresa, acţionariatul, obligaţiile bugetare ale acestora. Banii în prezent merg la bugetul de stat, prin Ministerul Justiţiei. CCIR a fost implicată recent în mai multe scandaluri, precum închirierea unei părţi din cele 35 de hectare primite de la stat cu titlul de folosinţă gratuită, deturnarea unor fonduri UE de către directori ai CCIR.
Grosul veniturilor CCIR nu vine din taxele plătite de firmele membre, cât din închirierea modulelor expoziţionale la Romexpo sau din taxele percepute firmelor ce se prezintă pentru arbitrarea unor dispute la Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIR.
Vanda Anamaria Vlasov, una dintre fiicele şefului CCIR, este arbitru al Comisiei. Solicitată prin email conducerea Ministerului Justiţiei nu a răspuns ieri dacă susţine sau nu cedarea Registrului Comerţului către CCIR. Şefii Camerei nu au răspuns nici eiîntrebării dacă îşi asumă sau nu scrisoarea trimisă.
Oamenii de afaceri: O tâmpenie
„La 11 ani după ce s-a reuşit uniformizarea sistemului (salarizare, proceduri – n.r.), Registrul Comerţului nu trebuie să se întoarcă înapoi, nu poate fi înglobat în interiorul Camerelor. E o tâmpenie ce va avea repercusiuni asupra mediului de afaceri. Acum, sistemul cameral a ajuns slab, căci aşa s-a dorit“, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
