15.7 C
București
vineri, 3 mai 2024
AcasăInvestigații România LiberăVeştile bune ale Guvernului pe care economia nu le simte

Veştile bune ale Guvernului pe care economia nu le simte

În plină epocă a veştilor proaste venite dinspre economie, Guvernul ne asigură că lucrurile merg bine. Oamenii de afaceri nu văd însă tot acest bine din jurul lor şi adaugă actualul Guvern pe lista celor care le-au înşelat speranţele.

Economia se află pe calea cea bună, veniturile bugetare sunt în creştere, sunt într-adevăr doar nişte mici probleme cu niscaiva firme ce intră în insolvenţă mai degrabă pentru a scăpa de plata taxelor decât pentru că nu găsesc calea spre prosperitatea economică, susţin în mai multe intervenţii publice recente atât premierul Victor Ponta, cât şi conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), responsabilă de veniturile bugetului de stat.

Veniturile colectate la buget de către ANAF s-au cifrat în primele trei luni ale anului la 27 miliarde lei, în creştere cu 6,5%, peste dinamica prognozată a PIB în acest an. Am colectat mai mult decât va creşte economia, vrea să spună ANAF. Potrivit agenţiei, creşterea are la bază încasări mai mari la TVA şi la impozit pe venit. Dimpotrivă, impozitul pe profit a scăzut cu 330 milioane de lei.

Taxa pe valoarea adăugată a rămas şi în primul trimestru principala sursă de venit, cu o creştere nominală de peste 1 miliard de lei aproape 10%, de la 11,05 miliarde lei, la 12,1 miliarde lei. În privinţa impozitului pe venit, acesta a înregistrat cea mai bună evoluţie în dinamică, plusul fiind de 600 milioane de lei (11,6%): în total statul a strâns 5,78 miliarde lei, comparativ cu 5,18 miliarde lei în primele trei luni anul trecut.

Cifrele de mai sus îl fac optimist pe premierul Victor Ponta. „Veştile bune ţin de faptul că am avut o creştere semnificativă de 8 procente a exporturilor, de faptul că avem cel mai mic deficit al balanţei comerciale din ultimii 10 ani, că ne-am încadrat în ţinta de deficit trimestrial stabilită cu FMI, că avem încasări de peste 10% creştere (faţă de primul trimestru al lui 2012, n.r.) la TVA, la accize, la impozitul pe venit”, a declarat recent premierul.

Încasările din accize au avut o performanţă puţin peste aşteptări, în condiţiile în care se anticipa un supliment atât din majorările aplicate pe parcursul anului trecut sau la începutul acestui an, cât şi din cursul de schimb. De la începutul anului, accizele sunt calculate la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat pe 1 octombrie anul trecut, rata de schimb fiind cu 5,2% mai mare faţă de cea utilizată în 2012, de 4,3001 lei/euro.

Impozitul pe profit strică
socotelile

Singurul indicator ce pare a umbri relaxarea lui Victor Ponta este cel referitor la impozitul pe profit, unde statul a colectat mai puţini bani decât în primul trimestru al anului trecut. Fiscul a încasat în primele trei luni circa 3 miliarde lei, cu 329,9 milioane lei (-10,19% nominal) mai puţin decât în 2012 (3,23 miliarde lei). Tendinţa a fost menţionată la finele anului trecut de către Florin Georgescu, ministru de Finanţe la acel moment. El atrăgea atenţia că în ultimii ani s-a consemnat un număr ridicat de firme care înregistrează pierdere netă. Situaţia, avertiza el, pune presiune pe veniturile bugetare, prin diminuarea impozitului pe profit datorat în anul curent, ca urmare a exercitării dreptului legal de deducere a pierderilor fiscale din ultimii cinci ani.

Are premierul motive de laudă?

Explicaţia evoluţiilor pozitive ale indicatorilor menţionaţi de premier sau ANAF ţin mai degrabă de conjuncturi favorabile economice externe sau de modificări legislative decât de efectul unor veritabile reforme economice. Astfel, încasările din TVA au crescut nu pe baza desfacerii de mărfuri şi servicii în creştere în România, ci mai mai ales pe zona de comerţ intracomunitar. Rezultatul impozitului pe venit a fost influenţat parţial nu de mai buna colectare dinspre ANAF, ci de reconstituirea salariilor la nivelul personalului bugetar, angajaţi care au beneficiat de două creşteri de venituri, în iunie şi decembrie, şi reprezintă mai mult de un sfert din total salariaţi. Accizele, am explicat, depind de cursul de schimb, dar şi de majorări ale nivelului acestora, cum e în cazul berii sau ţigaretelor.

Creşterea exporturilor e conjuncturală, depinde poate prea mult de evoluţiile economice în UE (zonă unde merg trei sferturi din exporturile noastre) şi este mai degrabă datorată câtorva mari exportatori. Potrivit Ziarului Financiar, spre exemplu, în februarie exporturile au înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi lună din 2012, susţinute în principal de sectorul auto,
respectiv contribuţia Ford, care nu exista în prima parte a anului 2012, şi impactul noii game de autoturisme Dacia.

Insolvenţii, de vină pentru eşecul cu impozitul pe profit

Ca şi cum firmele intră în insolvenţă când şi cum vor ele, fără a avea aprobarea instanţelor, acestea sunt, în viziunea premierului Ponta, vinovate pentru diminuarea veniturilor colectate din impozit la buget.

Există două explicaţii ale faptului că multe firme intră în insolvenţă, a spus recent premierul. Una este că multe companii nu au asigurat un flux de creditare şi nu reuşesc să facă faţă obligaţiilor, cealaltă este faptul că o bună parte din firme aleg calea insolvenţei doar pentru a evita plata taxelor şi impozitelor şi a acumula noi datorii bugetare.

Cifrele sunt într-adevăr îngrijorătoare şi nu sunt explicabile atât timp cât lucrurile merg atât de bine pe cât pretinde premierul. Numărul firmelor declarate inactive din punct de vedere fiscal s-a dublat anul trecut, crescând de la 127.648 la 31 decembrie 2011 la 197.011 la 30 iunie 2012 şi la 255.894 la 31 decembrie 2012. Tendinţa înmulţirii acestora s-a menţinut şi în primele luni din 2013. La finele lunii februarie a acestui an, numărul firmelor declarate inactive se ridica la 260.532, adică peste 40% din totalul firmelor care au depus bilanţuri contabile în urmă cu un an.

Ce spun oamenii de afaceri

Cristian Pârvan ( preşedintele AOAR):

„Cuvântul de ordine este prudenţa, chiar dacă industria dă semne de creştere după o contracţie surprinzătoare în ultimul trimestru al anului trecut, iar exporturile sunt în expansiune, mai ales vânzările Dacia şi Ford (sprijinite de autorităţi prin programe conexe, vezi „Rabla“ pe stil nou, n.n.). Nu pot vorbi de un apetit crescut pentru investiţii productive în mediul privat, mai ales din cauza unei situaţii încă delicate în relaţia cu băncile. În ceea ce priveşte execuţia bugetară şi scăderea sumelor colectate din impozitul pe profit, nu cred că principala explicaţie este insolvenţa practicată ca sport de masă. Nimeni nu-şi bagă afacerea în insolvenţă dacă e profitabilă. Explicaţia aş căuta-o în zona optimizărilor fiscale (practicată pe larg de multe naţionale de aici) şi în scăderea investiţiilor publice cu 44%. Asta înseamnă comenzi suplimentare, angajari, profit“.

Aurel Popescu(patronatul Rompan):

„Nu avem nici un motiv să afişăm optimism în 2013, vânzările scad, mai ales din cauza evaziunii fiscale, se produce mult la negru, fiscalitatea rămâne în continuare ridicată, iar relaţia cu băncile-groaznică“.

Dan Şucu (patron Mobexpert):

„Nu pot spune că se mişcă ceva spre bine sau spre rău, din punctul meu de vedere este aceeaşi încremenire pe care o constat de câţiva ani. Relaţia cu băncile este în continuare dificilă, există o lipsă cronică de resurse. Despre bănci aş spune doar că au amânat poate prea mult restructurarea portofoliilor. Din punct de vedere fiscal, TVA de 24% a pus capac. Punctual vorbind, nu cred că stă în picioare explicaţia legată de insolvenţe pentru a justifica o scădere atât de abruptă a impozitului pe profit“.

Valer Blidar (acţionar Astra Vagoane Arad):

„Nu văd nimic schimbat în bine în primele luni ale anului. Recunosc că am avut aşteptări mari, dar am văzut multe decizii amatoristice astfel încât sunt mai calm acum. Relaţia cu băncile rămâne dificilă, iar o Lege a insolvenţei prost făcută o agravează. Sunt destui şmecheri care profită de portiţe legale pentru a nu-şi onora obligaţiile, îşi bagă partenerii oneşti în faliment, iar asta determină prudenţă sporită din partea băncilor şi furnizorilor şi până la urmă blocaj în economie“.

Ilie Van(Asociaţia crescătorilor de păsări):

„Lucrurile nu arată deloc bine, pentru noi TVA mare şi evaziunea fiscală la importurile din UE care se face pe scară largă ne apropie tot mai mult de faliment. Dacă nu scade TVA vom ajunge în curând să nu mai mâncăm carne produsă în România. Costurile ne-au crescut, dar preţurile la abator sunt neschimbate de 3 ani, puterea de cumpărare scăzută a clienţilor ne împiedică să le ajustăm“.

Tudor Dorobanţu(secretar general Agrostar):

„Nimic nou, o ducem la fel de greu. Subvenţiile se plătesc la timp, dar cuantumul este încă mic, suntem într-o luptă inegală cu producătorii din alte ţări europene, care sunt mult mai sprijiniţi decât noi. Fiscalitatea e mare, nu dă semne de scădere, dar vorbim mai nou şi de impozitul pe venitul agricol. Nu s-a făcut nimic pentru a încuraja asigurarea micilor fermieri“.

Adriana Ahciarliu (Asociaţia Leasing Bancar):

„Ne bucură modificarea Codului Fiscal conform directivelor europene privind TVA, dar avem motive să fim supăraţi pentru limitarea deducerilor pentru costurile cu deprecierea şi
leasingul la 1.500 lei“.

Remus Borza (administrator judiciar Euroinsol):

„Economia mi se pare în stagnare. Partea proastă este că gradul de colectare nu creşte, indiferent de experimentele fiscale pe care le fac autorităţile, absorbţia fondurilor europene tot la 12% este, investiţiile străine directe s-au prăbuşit. Înainte de a vorbi de reindustrializare, să ne concentrăm mai bine în zona puţinelor puncte forte care ne-au rămas. Statul ar trebui să investească masiv în refacerea sistemului de irigaţii asta implică locuri de muncă, consum de electricitate, infrastructură“.

Pentru noi, începutul de an e mai bun decât în 2012, subscrierile sunt mai mari, dar în principal pe fondurile cu capital garantat, ceea ce denotă că există încă puţină toleranţă la risc. Cum se întâmplă în perioadele de criză, oamenii economisesc mai mult.“

Mihai Ion (Raiffeisen Asset Management)

 

Cele mai citite

Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit. Tradiții și obiceiuri

Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, a fost răstingnit pe cruce și a fost dus în mormânt. Conform...

Germania susține că a fost victima unui atac cibernetic rusesc. Berlinul avertizează că vor exista consecințe

Berlinul a acuzat vineri hackeri ruşi susţinuţi de Moscova de un atac cibernetic intolerabil împotriva membrilor Partidului Social-Democrat german şi a avertizat că vor...

Incredibil! Alexandru Rafila a semnat, pe furiș, Strategia de Cooperare 2024-2030 a României cu OMS

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a semnat recent, pe ascuns, un document extrem de important, în numele României, fără să existe transparență publică, dar...
Ultima oră
Pe aceeași temă