Cu toate că marile investiţii în România sunt făcute de către străini, legea care reglementează circulaţia liberă a terenurilor interzice dobândirea dreptului de proprietate de către aceştia.
“Chiar dacă legislaţia este oarecum împotriva astăzi, nu putem contesta faptul că străinii sunt cei mai buni investitori în România. Dacă facem referire la numărul băncilor străine, hipermarketurilor cu investitori străini şi chiar la numărul celor care sunt interesaţi să investească în afacerile imobiliare la noi în ţară vom putea să ne dăm seama că ponderea acestora este destul de mare, investiţiile făcute fiind de un real interes pentru economia românească“, a menţionat Folea Titel, director de marketing şi comunicare Euroest.
Cu alte cuvinte, omul de afaceri nu va putea cumpăra nici un metru pătrat de pamânt românesc, singura alternativă rămasă va fi aceea de a-şi înfiinţa o societate comercială în România, putând în acest fel să achiziţioneze oricât teren va dori.
“Tranzacţiile pe terenuri cu cetăţeni străini nu sunt posibile. Există însă suficiente situaţii în care străinii îşi înfiinţează diferite firme în ţara noastră doar pentru a-şi putea cumpăra un anumit teren. Cu toate acestea, un asemenea demers protejează oarecum regimul juridic al terenurilor în România, acesta intrând în proprietatea unei societăţi româneşti şi nu în patrimoniul unui străin“, a completat Mihaela Grigore, notar public.
Ce prevede legislaţia
Legea 54/1998 interzice dreptul de proprietate atât pentru cetăţenii străini, cât şi pentru persoanele juridice străine.
Art. 3. – (1) Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Persoanele juridice străine nu pot dobândi terenuri în România prin acte juridice între vii sau pentru cauza de moarte.
Până în data de 31 decembrie 2011 legislaţia va trebui modificată în conformitate cu normele europene.
Conform negocierilor cu Comisia Europeană, România va putea permite străinilor să dobândească drept de proprietate doar asupra terenului pe care se află reşedinta principală. Aşadar, posibilitatea de a deveni proprietar pe terenurile agricole sau forestiere rămâne încă limitată.
