Guvernul trebuie să decidă în aceste zile ce măsuri va lua pentru a nu depăși deficitul bugetar anul viitor. Examenul este susținut în fața unor profesori severi, care cer identificarea surselor de finanțare pentru acoperirea găurii produse de reducerea CAS.
Delegația mixtă a FMI și CE se află săptămâna aceasta în România într-o misiune mai puțin obișnuită – construcția bugetului țării pentru 2015. Cererea finanțatorilor externi este ca deficitul structural de anul viitor să nu depășească 1%. Pârghiile pentru a nu mări acest procent vor fi decise însă de Guvern. Cum va acoperi Executivul gaura de 5 miliarde lei produsă de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale? Va reuși Victor Ponta să evite majorarea taxelor și impozitelor așa cum a promis atât în campania electorală, cât și ulterior?
Pe de o parte, ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, dă asigurări că nu se pune problema modificării taxelor și impozitelor: „Sunt mult mai multe măsuri pe care le vom discuta cu FMI și, da, este cert, venim cu măsuri de relaxare fiscală în discuțiile cu FMI, nu venim însă cu nicio propunere de modificare în sus a nivelului vreunei taxe sau al vreunui impozit. Ăsta este lucrul cel mai important“. Pe de altă parte, surse apropiate discuțiilor cu finanțatorii externi arată că Executivul va fi obligat să ia în considerare toate opțiunile, inclusiv creșterea taxelor și impozitelor deoarece impactul negativ al scăderii CAS asupra bugetului este foarte mare. De altfel, economiștii susțin că mărirea taxelor și impozitelor pare inevitabilă. “În anul care vine, creșterea de taxe și impozite se va amplifica“, spune analistul economic Lucian Isar. Astfel, anul viitor, românii se vor vedea nevoiți să scoată tot mai mulți bani din buzunar, pe lângă creșterea fiscalității fiind loviți și de majorări în lanț care decurg din liberalizarea prețului gazelor.
Măsura va fi nepopulară, afectând imaginea politică a lui Ponta, deja șifonată, însă finanțatorii externi nu par dispuși să negocieze pe marginea depășirii deficitului bugetar. La fel de puțin flexibili sunt și în privința rediscutării sumelor care urmează să fie cuprinse în buget pentru plata drepturilor salariale câștigate în instanță de către bugetari, considerând că acest lucru a fost deja stabilit. O soluție ar fi ca Executivul să renunțe, măcar în parte, la pomenile electorale, cum ar fi măriri de salarii și de pensii sau creșterea mai multor categorii de ajutoare sociale. O alegere dificilă pentru un guvern care nu luase în calcul faptul că, după alegeri, se va regăsi în aceeași poziție și va trebui să construiască și să găsească soluții pentru viitorul buget.
Ce vrea Guvernul
Executivul dorește o derogare pentru cheltuielile cu apărarea și cofinanțarea proiectelor europene, care însumează 10 miliarde lei. Este vorba despre un deficit de 2-2,1% din PIB pentru anul viitor, adică 0,6-0,7% în plus față de ce fusese prevăzut anterior. Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2015 este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care țara noastră s-a angajat să îl atingă anul viitor. De altfel, atât Consiliul Fiscal, cât și Ministerul Finanțelor au estimat că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 miliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi cofinanţare este vorba de minimum 10 miliarde lei. Dar, potrivit unor estimări ale Ministerului Fondurilor Europene, cheltuielile pentru cofinanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei, pentru a nu pierde definitiv banii alocați în exerciţiul financiar 2007-2014.
În ceea ce privește acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, România se va împrumuta cu 300 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii.
Dar nu sumele aferente cofinanțării proiectelor europene, care trebuie prinse în buget, îngrijorează finanțatorii externi. Atât reprezentanții FMI, cât și ai Comisiei Europene au susținut în repetate rânduri că aceste granturi pot susține economia românească. În vreme ce oficialii instituției financiare internaționale sunt preocupați de calitatea proiectelor finanțate, cu accent pe cele de infrastructură, slaba calitate a acesteia alungând investitorii, cei ai executivului comunitar sunt neliniștiți de fraudarea fondurilor europene. Iar neliniștea Bruxelles-ului pare să se fi transmis funcționarilor de la București. Surse din rândul analiștilor financiari susțin că aceștia evită să mai semneze documente care angajează bani comunitari de teamă ca OLAF (organismul anti-fraudă al Comisiei Europene) să nu îi ia la întrebări. Or, acest lucru conduce către o absorbție și mai redusă a fondurilor UE și, implicit, o scădere a investițiilor de care economia are nevoie urgentă.
