Facilităţile pe care le aduce programul Prima Casă 2 par mai degrabă să îi încurce pe tinerii care îşi caută o locuinţă. Cu toate beneficiile pe care le oferă statul, cei mai mulţi preferă să cumpere locuinţe care nu se încadrează în program, prin metodele clasice de creditare. Din câte se pare, birocraţia pe care o presupune programul îi sperie pe potenţialii cumpărători, susţin analiştii pieţei imobiliare.
Potrivit datelor Coldwell Banker,din toţi clienţii care trec pe la ei, doar 5, maximum 10% caută o locuinţă prin programul Prima Casă 2.
„Nu ştiu dacă e vorba de neîncredere sau de faptul că de această dată programul nu a mai fost mediatizat suficient, dar e clar că cel puţin momentan, nu a apărut o dorinţă puternică în ceea ce priveşte achiziţionarea de locuinţe prin Prima Casă 2″, a declarat Cătălin Apetri, managing partner al agenţiei Coldwell Banker.
De aceeaşi părere este şi Nimrod Zvik, reprezentantul Be Igloo: „Nu am simţit nicio diferenţă de la apariţia programului Prima Casă 2. Dimpotrivă, deşi vânzările au crescut, avem acelaşi număr de clienţi care cumpăra prin acest program şi procentajul lor rămâne sub 10%”.
A trecut ceva timp de când a fost lansat al doilea program Prima Casă, iar majoritatea covârşitoare a celor 800 de cereri de credite ajunse la Fondul Naţional de Garantare sunt pentru finanţarea achiziţiei de case vechi. Asta, deşi prin noul program, statul a vrut să încurajeze achiziţia de locuinţe, iar preţul multor apartamente noi se încadrează în plafonul impus de stat.
„Suntem bucuroşi că guvernul caută soluţii pentru ieşirea din acest impas, dar, personal, cred că schimbarea ar trebui să înceapă de la birocraţia care îi ţine departe pe români de orice fel de programe, de la cele adresate achiziţiei de locuinţe până la accesarea de fonduri europene”, mai declară Nimrod Zvik, reprezentantul Be Igloo.
Românii nu construiesc prin Prima Casă
Reţineri apar şi atunci când este vorba de construcţia unei locuinţe prin Prima Casă.
„În primul rând, hârţogăria e multă, procesul e greoi şi mai e un aspect: românilor nu prea le place să locuiască la comun. Mai mult, ar apărea şi problemele legate de împărţirea spaţiilor comune. Programul e delicat mă tem că nu are foarte multe şanse de reuşită” a mai spus Cătălin Apetri.
Un alt neajuns este şi preţul cerut pentru terenuri. Clienţii trebuie să se asocieze, să cumpere un teren de 80-100 euro/mp şi abia apoi pot să depună actele pentru creditul de construcţie. În cazul în care împrumutul nu le este acordat, rămân cu terenul şi fără construcţie. Este loterie! Iar pentru toate acestea, cei mai mulţi români preferă să nu se lege la cap dacă nu îi doare. Să dea un ban în plus, dar să aibă certitudinea că urmează să deţină o proprietate numai a lor. Şi încă repede!
