Piaţa românească a tranzacţiilor electronice la comercianţi cu cardul are un potenţial de peste 900 milioane de euro, spune Elena Ungureanu, Senior Relationship Manager Visa Europe.
„România este pe locul 22, în Europa, la tranzacţiile pe card online, iar în ceea ce priveşte sectorul e-commerce acesta acoperă doar doi la sută din totalul tranzacţiilor electronice. Potenţialul pieţei româneşti depăşeşte 900 de milioane de euro, chiar se poate apropia de un miliard de euro ca valoare a sumelor care ar putea fi tranzacţionate. Doar 44 la sută din populaţie are acces la internet în România, dar în ultimii trei ani s-a înregistrat, totuşi, o creştere anuală de 30 la sută a comerţului electronic“, a arătat managerul VISA.
Potrivit statisticilor prezentate de Elena Ungureanu, valoarea tranzacţiilor online va creşte în Europa cu 70 la sută, în perioada 2010-2016, în contextul în care 20 la sută din valoarea tranzacţiilor la comercianţi o reprezintă tranzacţiile online. Ungureanu a spus că în România frecvenţa cumpărăturilor online este de numai o dată la două sau trei luni, în rândul populaţiei bancarizate.
Aproape 40 de milioane de carduri
Potrivit BNR, fuseseră emise 39.446.289 carduri (faţă de 38.428.169 unităţi, la 30 septembrie), din care cardurile valide aflate în circulaţie (inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică) totalizau 13.705.007 unităţi (13.417.348, la 30 septembrie). Din totalul cardurilor valide în circulaţie, 11.421.186 carduri au fost de debit, iar 2.273.248 unităţi erau carduri de credit.
Totalul numărului de tranzacţii cu carduri de debit a fost de 35,97 milioane lei, iar numărul total de tranzacţii cu carduri de credit a fost de 7,5 milioane lei.
Tranzacţiile de retragere de numerar de la ATM-uri din România, cu carduri emise în ţară, au totalizat 57,07 milioane operaţiuni, iar tranzacţiile de depunere de numerar la ATM-uri în România, cu carduri emise în ţară, au totalizat 1,59 milioane operaţiuni.
Bancomatul, preferatul românilor
Numărul de tranzacţii la POS din ţară, cu carduri emise în România, au totalizat 37,80 milioane. Numărul de tranzacţii de retragere de numerar de la ATM din ţară, cu carduri emise în afara României, au totalizat 1,22 milioane, iar tranzacţiile la POS din ţară cu carduri emise în afara ţării au totalizat 1,42 milioane.
Retragerile de numerar de la ATM-uri din străinătate, cu carduri emise în ţară, au totalizat 0,67 milioane, iar tranzacţiile la POS, din afara României, cu carduri emise în ţară, erau de 4,12 milioane operaţiuni, la 31 decembrie 2012.
Valoarea tranzacţiilor de plată cu carduri debit a totalizat 5,711 miliarde lei, iar valoarea tranzacţiilor cu carduri de credit a fost de 1,214 miliarde lei.
Posesorii de carduri emise în ţară au retras în 2012 de la ATM-urile din România 28,597 miliarde lei şi au făcut tranzacţii POS, cu carduri emise în ţară, în valoarea de 5,287 miliarde lei.Retragerile de la ATM-urile din România, cu carduri emise în străinătate, au totalizat 820,12 milioane lei, iar tranzacţiile POS, cu aceeaşi categorie de carduri, au totalizat 406,12 milioane lei. Statistica arată, de asemenea, că valoare tranzacţiilor de retragere de numerar de la ATM din afara ţării, cu carduri emise în România, a fost de 560,22 milioane lei, iar plăţile la POS au totalizat 1,228 miliarde lei.
Plăţi unificate în Europa
Oficialii europeni analizează în prezent o posibilă integrare la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene a sistemului de plăţi pe card, Internet şi mobil şi ajungerea la un cadru unitar al standardelor privind instrumentele de plată fără numerar, a arătat Adrian Apolzan, head of Corporate Affairs ING Bank. „Impactul acestei decizii va fi major, deoarece sunt necesare structuri care să ţină cont de recomandările europene, iar deciziile naţionale trebuie să fie armonizate şi să ţină cont de cadrul european“, a spus Apolzan. Iniţiativa europeană priveşte inclusiv identificarea unor modalităţi tehnice de autentificare unitară pentru clienţi, fie că sunt utilizatori de card, fie că fac plăţi pe Internet sau folosesc comerţul electronic. „La nivel european nu există o abordare unitară privind modul de autentificare pe Internet. Comunitatea Europeană încearcă implementarea unei modalităţi de identificare a clientului care foloseşte Internetul. Se încearcă găsirea unei modalităţi valabile atât pentru bănci, cât şi pentru alte instituţii financiare şi o integrare a plăţilor pe card, Internet şi telefonul mobil. Se discută, de asemenea, despre implementarea sistemului interchange la nivel european, dar impactul acestuia poate fi uriaş, iar schimbarea modului de abordare ar putea determina chiar o schimbare a modelului de business“, a spus Apolzan.
Planuri pentru viitor
Sistemul „card interchange“ facilitează schimbul de tranzacţii între instituţiile participante la o reţea bancară de carduri, pe baza unui set de reguli comune. „Card interchange“ permite clienţilor băncilor comerciale să folosească un credit bancar la oricare comerciant acceptant şi să aibă acces la un sistem multiplu de maşini automate de numerar şi tranzacţii de pe un singur ATM. Reprezentantul ING Bank a explicat că, din 2015, urmează să nu mai fie permisă în ţările UE emiterea de carduri fără CIP, ceea ce va face ca la nivelul ATM-ului aplicaţia să fie mult simplificată, deoarece s-a ajuns la concluzia că modificarea aplicaţiilor costă mult mai scump, faţă de integrarea informaţiei în CIP-ul cardului. Adrian Apolzan a participat la conferinţa „Cards Forum 2013“, organizată de Trustul Finmedia, în care participanţii au dezbătut subiecte privind stadiul actual şi principalele tendinţe pe piaţa cardurilor, cele mai bune practici în mobile banking, tendinţele şi tehnologiile pe piaţa programelor de fidelitate pentru utilizatorii de carduri.
Viitor în prepaid
„Piaţa românească de carduri are un potenţial mare pentru dezvoltarea ofertei pe cardurile prepaid (preplătite), pentru că încă există un grad ridicat al clienţilor nebancarizaţi“, a apreciat Oana Daroi, şef serviciu Cash Management şi Carduri din BRD. „Utilizarea cardurilor la comercianţi este un drum pe care vrem să-l creştem, în condiţiile în care doar 14 la sută dintre comercianţi acceptă cardurile contactless“, a arătat Daroi, care a precizat că în portofoliul de carduri al BRD procentul de carduri de acest gen este „destul de limitat“. 39,446 milioane de carduri, inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică, erau înregistrate în statisticile Băncii Naţionale a României la 31 decembrie 2012.
Raiffeisen, liderul la cardul de credit
Raiffeisen Bank are cel mai mare portofoliu de carduri de credit din România, peste 385.000 de unităţi, iar 95.000 sunt carduri de credit emise în 2012, au anunţat, marţi, reprezentanţi ai băncii. RZB administrează peste 1,6 milioane de carduri active de debit şi de credit. Într-o gală desfăşurată luni seară, banca a primit premii pentru „Cel mai vândut card de credit“, „Cardul de cumpărături al anului“ şi „Cel mai de succes program co-branded“, dezvoltat în parteneriat cu Fundaţia pentru SMURD.
„Suntem foarte mulţumiţi de evoluţia cardului de credit şi de faptul că în proporţie de 80% cardul este utilizat pentru plăţi la comercianţi. Asta este cea mai mare realizare a noastră – am reuşit să comunicăm clienţilor modalitatea cea mai bună de utilizare a cardului – pentru plata cumpărăturilor de zi cu zi“, arată Titi Stoenescu, director de Carduri la Raiffeisen Bank. La finele anului 2012, Raiffeisen Bank avea o reţea de 525 de agenţii, peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 11.000 de terminale POS.
