Compania Lido SA, deținută în proporție de circa 42% de către stat prin Ministerul Economiei, Turismului și Antreprenoriatului, a fost declarată falimentară de către Tribunalul București, după un proces de insolvență controversat și contestat încă de la pronunțarea sa din 2021 de către principalii acționari.
Falimentul a fost cerut chiar de către adiministratorul judiciar, Consulta 99, care ar fi trebuit măcar să încerce să salveze compania de la dizolvare. Rapoartele și datele contabile ale Lido SA arată că societatea deține active care se ridică la peste 21 milioane de lei (circa 4,2 milioane de euro), în timp ce datoriile pe care le-a acumulat și care au dus la deschiderea procedurii de insolvență nu reprezintă nici un sfert din valoarea Lido, fiind de 6,1 milioane lei.
De altfel, principalele motive invocate de către Consulta 99 pentru declararea falimentului au fost unele procedurale – lipsa conducerii și a sediului social. Din câte se pare, administratorul judiciar nu ar fi luat în calcul o propunere de reorganizare și redresare a companiei, ci ar fi avut propriile interese.
Ministerul Economiei, Turismului și Antreprenoriatului, cel care se face responsabil de numirea conducerii și a sediului social pentru Lido SA, a încercat să ia măsuri și să intervină în stoparea falimentului și salvarea companiei. Cel puțin acesta este mesajul transmis către „România Liberă”.
„Conform Hotărârii nr.782/27.02.2024 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr.15668/3/2021, în temeiul art. 72 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările și completările ulterioare, s-a deschis procedura generală de insolvență împotriva debitorului SC LIDO SA.
Prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor numărul 2 a societății Lido S.A. în insolvenţă, din data de 31.10.2022, a fost desemnat un administrator special, împuternicit să reprezinte interesele acționarilor în procedura insolvenței și să efectueze, în numele și pe contul societății, actele de administrare necesare, sub supravegherea administratorului judiciar.
În îndeplinirea atribuțiilor sale, administratorul special a formulat declarația societății debitoare cu privire la intenția de reorganizare judiciară prevăzută de Legea nr. 85/2014, conform unui plan de reorganizare prin restructurarea activității, în vederea stingerii datoriilor sale”, ne-a transmis instituția.
În plus, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a precizat că a formulat contestații în procedură, nesoluționate definitiv până în prezent de instanța de judecată.
„Vă informăm că în anul 2022, Corpul de Control al Ministrului Antreprenoriatului și Turismului a desfășurat o acțiune de verificare a unor aspecte cu privire la insolvența societății LIDO S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului la data respectivă, iar în urma acțiunii de control au fost depistate indicii care au condus la prezumția unor posibile prejudicii produse patrimoniului societății LIDO S.A., motiv pentru care au fost sesizate organele de cercetare penală în data de 22.11.2022”, ne-a mai spus instituția.
Totuși, întrebat de sesizarea întocmită de către Minister, Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a transmis: „În urma verificărilor efectuate la nivelul Secției de urmărire penală, nu au fost identificate cauze penale având obiectul la care faceți referire”.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului ne-a mai transmis: „Conform prevederilor art.55 din legea specială «după deschiderea procedurii și numirea administratorului special, adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor își suspendă activitatea și se va putea întruni, la convocarea administratorului judiciar, în cazurile expres și limitativ prevăzute de prezenta lege». Prin Hotărârea nr.782/27.02.2024 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr.15668/3/2021, instanța a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitoarei Lido SA și ridicarea dreptului de administrare și dizolvare a societății în temeiul art.145 alin.(2) din Legea nr.85/2014; de la data intrării în faliment, debitorul poate desfășura doar activitățile ce sunt necesare derulării operațiunilor de lichidare”.
Se pare însă că acțiunile Ministerului nu au fost suficiente, iar interesele din jurul Lido SA au fost mai puternice.
Cum a fost posibil falimentul Lido SA?
Lido SA a încercat în 2019 o schimbare a strategiei de business axată până la acea vreme pe turism și s-a orientat către implementarea unui model de co-working. Pentru noul plan care a închiriat de la societatea Akcent Development, condusă de omul de afaceri Laurențiu Afrasinie, un spațiu aflat pe str. Mihai Eminescu nr. 108-112. Declanșarea pandemiei a dat însă peste cap planurile societății, care pe fondul restricțiilor de circulație instituite de autorități și impuse de pandemie, nu a mai putut folosi spațiul și nu a reușit să realizeze veniturile necesare pentru plata chiriei spațiului. Astfel, compania a acumulat o datorie de câteva sute de mii de lei.
Societatea Akcent a solicitat în luna mai a anului 2021 cererea de deschidere a procedurii insolvenței Lido. Cererea a fost respinsă de Tribunalul București, dar compania Akcent a atacat hotărârea și, într-un moment în care Lido nu mai avea conducere și nici sediu social, Curtea de Apel București a admis intrarea în insolvență.
Fiind acționar majoritar, Ministerul Turismului era responsabil cu numirea conducerii societății și a sediului societății. Totuși, chiar în momentul în care societatea ar fi avut nevoie de o reprezentare stabilă în instanță, nu a mai făcut acest lucru, deschizând parcă intrarea în insolvență.
Autoritățile se apără în fața acestor acuzații și au transmis într-un mesaj trimis în 2022: „Ministerul Antreprenoriatului și Turismului s-a înființat ca urmare a reorganizării Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (…) și exercită drepturile și îndeplinește obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului român. Hotărârea de Guvern nr. 1327/2021 a intrat în vigoare la data de 03.01.2022, organigrama detaliată fiind aprobată prin O.M. nr. 92/04.02.2022, în baza avizului ANFP 5497/04.02.2022, iar protocolul de predare-primire între Ministerul Economiei și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului s-a încheiat în data de 30.03.2022”.
Falimentul Lido SA înconjurat de interese și nereguli
La câteva zile după pronunțarea deciziei de intrare în insolvență, SIF 1 IMGB SA, companie controlată de SIF Banat-Crișana actuala Lion Capital, condusă de controversatul Bogdan Drăgoi, a cumpărat creanța Akcent. Conform documentelor consultate de România Liberă, această creanță s-a ”majorat” misterios la peste 5,47 milioane de lei de la o creanță inițială a Akcent de câteva sute de mii de lei în 2020.
Această tranzacție i-a dat posibiliatea lui Lion Capital să controleze întreaga procedură de insolvență a Lido, deținând 88,72% din masa credală.
Totodată, administratorul judiciar Consulta 99, care conduce insolvența abuzivă a Lido SA, a recunoscut în raportul inițial că societatea este solvabilă și ar putea să revină pe linia de plutire. Totuși, administratorul a recomandat chiar de atunci dizolvarea Lido SA.
„Considerând că valorile din tabelul preliminar de creanțe sunt mai apropiate de realitate, în cazul LIDO SA Indicele de Solvabilitate Generală fiind de 3,45 (n.r. valoarea optima a indicelui este de 3,00) astfel că, societatea debitoare este solvabilă și prin valorificarea, chiar și numai parțială, a patrimoniului său, se poate acoperi, întreaga masă credală”, recunoaște Consulta 99, potrivit buletinului procedurii de insolvență nr. 13425/22.08.2022, consultat de „România Liberă”.
Administratorul judiciar susține: „Menționăm însă că deși societatea este solvabilă, dar datorită organizării sale necorespunzătoare ea nu este viabilă”.
Această declarație este în contradicție cu Ministerul Economiei care a depus cotestații și încearcă să recâștige controlul asupra Lido SA.
În plus, există suspiciunea din partea unor acționari Lido SA că dosarele legate de insolvența Lido SA, respectiv dosarele 15668/3/2021*/a5 și 15668/3/2021*/a 21, nu ar fi fost repartizate aleatoriu instanțelor de judecată. Nu este clar nici dacă completul de judecători format de către Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa (Dosar nr. 15668/3/2021*/a21) și Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru(15668/3/2021*/a5) este sau nu specializat pe insolvențe. In ambele dosare judecătoarele CAB au întors ambele decizii ale Tribunalului Bucuresti (hotărâte de un judecător sindic, deci specializat pe insolvențe/faliment) în favoarea Lion Capital și Consulta 99, după cum urmează:
- Potrivit raportului pe art. 92 din Legea nr. 85/2014, Consulta 99 a susținut că debitoarea se încadrează în categoriile prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 3 (LIDO nu are organe de conducere) și 4 (LIDO nu are sediu social) din Legea nr. 85/2014
Acest raport a fost contestat de Ministerul Turismului și alți acționari în dosarul 15668/3/2021*/a5.
Completul de la Tribunal a admis contestația Ministerului Turismului și al celorlalți acționari și a dispus refacerea raportului. În schimb, completul de la CAB, mai sus amintit, a admis apelul Consulta 99 și cererile ca inadmisibile.
- În dosarul a21 s-a dispus de Curtea de Apel București respingerea cererii debitoarei prin administrator special (numit de Ministerul Turismului) de repunere în termenul de formulare a intenției de reorganizare, constatându-se decăderea debitoarei din dreptul de a depune documentele prevăzute de art. 67 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 85/2014, după ce Tribunalul a admis mai întâi cererea.
Colegiul de conducere al Curții de Apel Bucuresti a refuzat sa ofere informații RL despre:
- Dacă repartizarea a fost aleatorie în cele două dosare 15668/3/2021*/a5 și 15668/3/2021*/a22
- Dacă cele 3 judecătoare Mona Marcela Prisăcariu Croitoru, Mihaela Ioana Barna Prisăcaru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa sunt specializate pe insolvență.
Se vrea sau nu salvarea Lido SA?
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului ne-a transmis într-un răspuns oficial că depune în continuare toate diligențele în fața instanțelor de judecată pentru apărarea intereselor acționarilor/statului și formularea, în termenul legal, a căilor de atac prevăzute de lege.
„Au fost formulate contestații împotriva tabelului preliminar al creanțelor societății Lido S.A., cât și contestații față de măsurile luate de către administratorul judiciar, nesoluționate definitiv până în prezent de instanța de judecată”, a mai precizat instituția.
Totodată, Ministerul ne-a mai transmis: „În ceea ce privește pierderile suferite de acționari prin intrarea în faliment a societății Lido S.A., raportat la valoarea creanțelor înscrise în tabelul preliminar al creanțelor, se poate prezuma aplicabilitatea dispozițiilor art. 1611, pct. 12. din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, respectiv “creanţele acţionarilor entităţii în faliment derivând din dreptul rezidual al calităţii lor, potrivit prevederilor legale şi statutare”, prin care sumele reziduale urmează a fi puse la dispoziţia acționarilor”.
În același timp, potrivit surselor „România Liberă” un alt acționar a venit cu o propunere de salvare a Lido SA. Acesta propune oferirea unui împrumut suficient pentru stingerea datoriilor societăți, până la ieșirea din faliment.
Până la momentul publicării acestui articol nu știm exact dacă această propunere a fost sau nu luată în calcul sau dacă există intenția de a fi acceptată.
În prezent, cărțile par făcute special în favoarea lui Bogdan Drăgoi, pregătit să absoarbă bunurile statului și să obțină astfel și 10% din emblematicul Grand Hotel.
Ministerul Economiei pare că s-a trezit prea târziu sau că nu reușește să se impună în fața „băieților deștepți”, care știu cum să facă rost de active valoroase la un preț infim.
Ce avere are Ministrul Economiei
Ministerul Economiei este acţionar în 42 de companii, unele dintre acestea aflându-se însă în insolvenţă, faliment sau fiind chiar dizolvate. Aceste companii au însă proprietate terenuri cu o valoare de peste 350 de milioane de euro, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar. Printre acestea se remarcă un teren deținut de Romaero, companie care şi-a cerut insolvenţa la finalul lui 2023.
„Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului exercită calitatea de acţionar în numele statului român la societăţile respective, organizate ca societăţi pe acţiuni cu personalitate juridică. Informaţiile de natură comercială, patrimonială sunt gestionate de conducerea executivă şi administrativă a fiecărei societăţi în temeiul legii societăţilor şi a legislaţiei specifice în vigoare aplicabilă fiecărui operator economic în parte, în funcţie de domeniul de activitate“, a transmis Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pentru ZF.
Potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor estimative furnizate de consultanţii imobiliari, terenurile deţinute de companiile în funcţiune din Bucureşti în care acţionar este Ministerul Economiei ar avea o valoare de peste 350 de milioane de euro. Estimarea valorii lor depind de mai multe criterii – precum încadrare urbanistică, deschidere, poziţionare, utilităţi, autorizaţii existente – însă evaluările sunt orientative. Alte câteva sute de mii de hectare sunt deţinute de firmele din afara Capitalei, în judeţe ca Arad, Suceava, Constanţa, Bihor sau Hunedoara.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
