Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România caută constructori pe post de concesionari pentru viitoarea rută rutieră ce va lega Craiova de Piteşti. CNADNR se va decide ulterior dacă aceasta va fi autostradă sau va fi drum expres.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat, ieri, anunţul de participare pentru realizarea în concesiune a 121 de kilometri de drum expres sau autostradă între localităţile Craiova şi Piteşti. O decizie privind clasa drumului respectiv, anume drum expres sau autostradă, va fi luată în urma discuţiilor purtate cu firmele care se vor precalifica.
Valoarea estimată a proiectului este de 7,27 miliarde lei, ceea ce înseamnă că CNADNR este dispusă să plătească 13 milioane euro pe kilometru, fără TVA, adică dublul mult trâmbiţatului standard de cost pentru construirea autostrăzilor, concept ce era atât de mult în vogă în urmă cu 2-3 ani, dar uitat de actualul Guvern. Preţul este de aproximativ patru ori mai mare decât cel plătit în perioada 2003-2004 pentru primele tronsoane ale actualei autostrăzi A2.
În cazul în care se va decide construirea unui drum expres, fiecare din cele patru benzi de circulaţie va avea o lăţime de 3,50 metri (3,75 metri în cazul autostrăzii) şi vor lipsi benzile de staţionare de urgenţă (late de 2,5 metri în cazul autostrăzii). În ambele situaţii viteza de proiectare (viteza la care circulaţia autovehiculelor este sigură) va fi de 120 kilometri la oră.
Înregistrarea participanţilor se va face până în data de 8 mai, urmând ca apoi să fie aleşi constructorii pentru lista scurtă, care vor depune ulterior ofertele lor.
Viitorul concesionar va construi, opera şi întreţine autostrada, urmând să şi colecteze taxele de acces pe aceasta.
Uşi deschise regilor asfaltului
Deşi nu au nici o experienţă în operarea autostrăzilor în sistem de concesiune, iar nepriceperea în acest domeniu poate costa mult şoferii (taxe de autostradă mari, pretenţii sporite ulterioare ale concesionarilor şi renegocieri frecvente ale contractelor), Departamentul Proiectelor în Infrastructură şi Investiţiilor Străine (DPIIS), condus de ministrul Dan Şova, a decis să lase garda suficient de jos, astfel încât în licitaţie să poată participa asfaltatorii români.
Relaxarea nu are loc doar în cazul autostrăzii/drumului expres Craiova-Piteşti, ci şi în cel al autostrăzilor Centură Sud Bucureşti şi Comarnic-Braşov, şi acestea licitate în această perioadă. Potrivit documentaţiei prezente de licitaţie, în principal, pentru a se putea califica pe lista scurtă un asfaltator trebuie să arate doar o experienţă generală în concesiuni/PPP în ultimii cinci ani, fără a fi impusă o valoare minimă a vreunui proiect implementat.
Ar putea fi vorba, deci, inclusiv de realizarea unui spital în sistem PPP. O cerinţă mai dură impune ca participanţii să aibă o cifră medie de afaceri în construcţia de drumuri pentru perioada 2009-2011 de 1,3 miliarde lei. Singurul grup român de construcţii care îndeplineşte cerinţa e Spedition UMB-Tehnostrade, al cărui indicator pentru perioada menţionată este de 1,34 miliarde lei. Asocierea deţinută de asfaltatorul Dorinel Umbrărescu este singurul participant român atât la licitaţia pentru Comarnic-Braşov, cât şi la cea pentru Centura Sud Bucureşti.
Accesul românilor la aceste licitaţii este facilitat şi de modificări aduse în ultimii ani legislaţiei achiziţiilor publice. Pentru a armoniza prevederile noastre cu cele ale unei directive europene s-a introdus în OUG 34/2006 posibilitatea ca un participant la licitaţie să invoce susţinerea sa de către o altă entitate ce îndeplineşte cerinţele, între cei doi fiind necesară semnarea un angajament ferm în formă autentificată.
Este neclar însă dacă susţinătorul are vreo obligaţie contractuală faţă de CNADNR şi dacă există vreo formă legală în care compania de stat îl poate trage la răspundere dacă refuză să acorde susţinerea sa celui care câştigă concesiunea.
Pe lista asfaltatorilor români participanţi la licitaţiile de concesiune mai apare şi Dan Beşciu, patronul Euroconstruct Trading. Proiectul de interes pentru el e concesiunea Centurii Sud Bucureşti. Spre deosebire de Dorinel Umbrărescu, Dan Beşciu nu participă pe cont propriu, ci într-o asociere cu italienii de la Astaldi.
Directorul general al CNADNR, demisionarul Mircea Pop, nu a putut fi contactat pentru a spune ce explică indulgenţa sa în privinţa celor care vor primi contractele de miliarde de euro pentru concesiunea autostrăzilor.
Berceanu i-a adus pe autostrăzi, Şova îi bagă în concesiuni
Permisivitatea ministrului Şova cu regii asfaltului seamănă cu cea a fostului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, din 2007. La acel moment, regii asfaltului nu aveau experienţa similară cerută la licitaţiile de construire a autostrăzilor, iar CNADNR a înlocuit, chiar în timpul procedurii de atribuire, criteriul experienţei similare ce prevedea realizarea unui număr minim de kilometri de autostradă cu cel al turnării unor cantităţi uriaşe de asfalt pe orice fel de drumuri. În urma artificiului cei mai importanţi constructori români la acel moment, respectiv Dorinel Umbrărescu, Costel Căşuneanu şi Dan Beşciu, au putut participa la licitaţia pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti, pe care au şi câştigat-o. Odată căpătată această experienţă similară, constructorii români au putut intra fără jenă în licitaţiile de pe coridorul IV Nădlac-Sibiu.
13 milioane euro milioane de euro pe kilometru, de patru ori mai mult decât s-a plătit în 2003 pe A2, e dispus să plătească Departamentul condus de Dan Şova pe kilometru de autostradă dintre Craiova şi Piteşti.
